Nulitatea absolută a căsătoriei
| Comentarii |
|
nulitatea absolută a căsătoriei, este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată în următoarele situaţii:
-între persoane de acelaşi sex (art. 271 C.civ.);
-în lipsa consimţământului personal al părţilor (art. 271 C.civ.);
- între persoane/cu o persoană care nu a împlinit 16 ani (art. 272, art. 294 C.civ.). Totuşi, nulitatea se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii, ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată;
- între persoane deja căsătorite sau cu o persoană căsătorită (art. 273 C.civ.);
- între rudele în linie dreaptă la infinit şi cele în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv (art. 274 C.civ.); nulitatea se aplică şi în cazul rudeniei rezultate din adopţie;
- de către o persoană alienată sau debilă mintal (art. 276 C.civ.);
- cu nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute în art. 287 alin. (1) C.civ., şi anume atunci când viitorii soţi nu şi-au dat consimţământul la căsătorie în mod public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă;
- căsătoria fictivă, adică aceea care este încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie (art. 295 C.civ.). Şi în acest caz nulitatea se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii, a intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei.
Orice persoană interesată poate introduce acţiunea în constatarea nulităţii căsătoriei, adică oricare dintre cei doi soţi sau chiar o terţă persoană care justifică un interes ori procurorul pentru apărarea intereselor minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie, situaţie în care cei doi soţi vor figura ca pârâţi în proces. Procurorul nu poate introduce acţiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona pentru apărarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie.
