Principiul specializării bugetare
| Comentarii |
|
principiul specializării bugetare, acest principiu este consacrat expres:
- art. 12 din Legea nr. 500/2002 - Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare;
- art. 12 din Legea nr. 273/2006 - Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare.
Principiul specializării obligă ordonatorul de credite să prevadă atât veniturile, cât şi cheltuielile pe surse şi destinaţii, conform unui sistem general aplicabil denumit clasificaţia bugetară. Acest principiu permite verificarea modului de executare a bugetului şi împiedică devierea de la dispoziţiile bugetului. Un ordonator nu poate utiliza veniturile decât pentru cheltuielile expres prevăzute în buget şi în limitele expres prevăzute în buget; un ordonator nu poate încasa venituri suplimentare, dacă nu au bază legală şi bugetară.
