Proprietatea comună în devălmăşie
| Comentarii |
|
proprietatea comună în devălmăşie, 1. Definiție 2. Regulile privitoare la proprietatea comună în devălmăşie.
1. Definiție
Proprietatea comună în devălmăşie este forma proprietăţii comune ce se caracterizează prin aceea că bunul aparţine tuturor coproprietarilor, fără ca aceştia să aibă precizată vreo cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acelui bun. Aşadar, nu numai că bunul nu este fracţionat în materialitatea sa. ca la proprietatea comună pe cote-părţi, dar, spre deosebire de aceasta din urmă, nici dreptul de proprietate asupra acelui bun - privit în chip abstract desprins de acesta - nu este fracţionat.
Şi dreptul de proprietate asupra bunului şi bunul privit în materialitatea sa aparţin tuturor coproprietarilor, împreună. Toţi sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra aceluiaşi bun şi toţi stăpânesc bunul.
într-adevăr, potrivit art. 667 NCC, există proprietate comună în devălmăşie atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun aparţine concomitent mai multor persoane, fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau asupra bunurilor comune. Acelaşi text dispune că proprietatea comună în devălmăşie poate lua naştere prin două moduri:
a) prin efectul legii şi
b) în temeiul unui act juridic, adică prin voinţa părţilor.
Spre deosebire de Noul Cod Civil, vechiul Cod civil, astăzi abrogat, nu conţinea dispoziţii generale ori specifice privitoare la proprietatea comună în devălmăşie. Se considera însă că există o singură formă de proprietate comună în devălmăşie reglementată de fostul Cod al familiei, în prezent abrogat expres prin dispoziţiile Legii nr. 71/2011, respectiv dreptul de proprietate ce aparţinea soţilor având ca obiect bunurile dobândite de oricare dintre ei în timpul căsătoriei. De altfel, această proprietate devălmaşă era unica formă de regim matrimonial reglementată de dreptul familiei.
Deocamdată, aceeaşi unică formă a proprietăţii în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor dobândite de oricare dintre ei în timpul căsătoriei o regăsim şi în prezent, sub regimul noului Cod civil, dar plasată într-un „context" juridic mult diferit faţă de reglementările anterioare. Într-adevăr, potrivit art. 312 NCC, viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial sau comunitatea legală, sau separaţia de bunuri, sau comunitatea convenţională.
în măsura în care viitorii soţi aleg ca regim matrimonial regimul comunităţii legale, art. 339 NCC dispune că, în această situaţie, bunurile dobândite în timpul aplicării regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi vor fi, de la data dobândirii lor, bunuri comune aflate în devălmăşie.
2. Regulile privitoare la proprietatea comună în devălmăşie.
Potrivit art. 668 alin. (1) NCC, dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea comună în devălmăşie va fi supusă dispoziţiilor acelei legi pe temeiul căreia a luat naştere, dispoziţii care se vor completa, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunităţii legale. Aceasta înseamnă că prevederile art. 339-359 NCC, care reglementează regimul juridic al comunităţii legale de bunuri aparţinând soţilor, constituie, în prezent, dreptul comun în materia proprietăţii devălmaşe. Aşadar, dacă prin lege s-ar dispune în viitor naşterea unei alte forme de proprietate comună în devălmăşie, regimul juridic aplicabil acesteia va fi cel socotit general în materie, anume regimul comunităţii legale.
De asemenea, potrivit art. 668 alin. (2) NCC, chiar şi atunci când proprietatea devălmaşă s-ar naşte prin act juridic, dispoziţiile privitoare la comunitatea legală de
bunuri a soţilor urmează a fi aplicate în mod corespunzător, cu precizarea făcută de art. 65 din Legea nr. 71/2011, în sensul că prevederile art. 667 şi art. 668 NCC se vor aplica numai situaţiilor juridice născute după intrarea acestuia în vigoare, deci după 1 octombrie 2011.
Este de reținut că art. 343 alin. (1) NCC instituie prezumţia de comunitate privitoare la bunurile dobândite de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei, deoarece, potrivit acestui text, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Cât priveşte actele de folosinţă privitoare la bunurile comune, art. 345 NCC prevede că fiecare soţ are dreptul de a folosi oricare dintre bunurile comune fără consimţământul expres al celuilalt soţ, dar schimbarea destinaţiei unui bun comun nu se poate face decât prin acordul soţilor. În privinţa actelor juridice, textul dispune că fiecare soţ poate încheia singur acte de conservare şi de administrare a bunurilor comune, precum şi acte de dobândire a unor asemenea bunuri. Totuşi, în măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soţul care nu a participat la încheierea acelui act nu va putea pretinde decât despăgubiri de la celălalt soţ, fără a putea fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă cu care a fost încheiat un asemenea act. Dimpotrivă, potrivit art. 346 NCC, actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale ce au ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi, cu excepţia „darurilor obişnuite”. De asemenea, oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate. Actul juridic încheiat fără consimţământul expres prevăzut de lege al celuilalt soţ va fi lovit de nulitate relativă (art. 347 NCC).
Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi din bunuri ce revine fiecăruia dintre ei (art. 356 NCC).
Bibliografie: Corneliu Bârsan - "Drept Civil. Drepturile reale principale"
Ma confrunt cu o situatie : vreau sa fac extindere de conducta de gaz, pe care eu o finantez , in lungime de 92 ml pina la Imobilul meu. Conform Cert de urbanism mi se cere acordul vecinilor, deoarece strada nu este in propietatea primariei ci in "devalmasie" - unii au donat cota parte din strada si altii nu . Serv Urbanism imi cere Acordul tuturor vecinilor deci 100% cu toate ca strada are o lungime de 250 ml si pe majoritatea nu i afecteaza. Mentionez ca sunt loturi de teren neconstruite - deci teren viran- si nu am cum sa ii gasesc asa cum apar ei , conform Extras de carte
Citește mai mult
funciara de informare al strazii respective. Este legal ceea ce imi cere Primaria sau nu ? Vezi aici Codul Civil art 621:Citește mai mult
NU ESTE CORECT . AM FORMAT O ASOCIATIE IN ACEST SCOP , ASOCIATIA IMAS IN DEVALMASIE DUMBRAVA . AS DORI O INFORMARE IN ACESTA PROBLEMA . VA MULTUMESC .In data de 15 iunie 2018 sotii se despart la notar si isi part bunurile imobile.
Apelul se judeca in data de 25,11.2019 si se acorda pretentiile sotului petent.
Fosta sotie are drept de cota parte din suma de 30000 euro ?
In aceasta situatie este fiica mea.
Multumesc.