Regimul matrimonial al comunităţii convenţionale
| Comentarii |
|
regimul matrimonial al comunităţii convenţionale, în temeiul principiului libertăţii alegerii regimului matrimonial înscris în art. 312 alin. (1) Noul Cod Civil, viitorii soţi pot opta pentru alegerea regimului matrimonial al comunităţii convenţionale ca una dintre cele trei posibilităţi pe care le au la îndemână. At. 329 prevede că, dacă viitorii soţi aleg regimul separaţiei de bunuri sau cel al comunităţii convenţionale, ei trebuie să încheie o convenţie matrimonială, fie înainte de căsătorie [art. 312 alin. (2)], fie în timpul căsătoriei, după cel puţin un an de la încheierea ei [art. 369 alin. (1)].
Sub sancţiunea nulitătii absolute, convenţia matrimonială se încheie prin act autentic notarial, cu consimţământul personal al viitorilor soţi sau exprimat prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut predeterminat.
în această nouă reglementare, regimul comunităţii convenţionale se va aplica atunci când viitorii soţi vor deroga, prin convenţie matrimonială, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege, de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale.
În cazul în care se adoptă comunitatea convenţională, derogarea de la regimul comunităţi legale poate viza, potrivit art. 367 din noul cod:
a) includerea în comunitate, în tot sau în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia celor de uz personal sau destinate exercitării profesiei;
b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);
c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă;
d) includerea clauzei de preciput; menţiunea că executarea clauzei de preciput se va face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;
e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.
Noul cod civil prevede, prin art. 368, că regimul juridic al comunităţii convenţionale se completează cu dispoziţiile privind regimul comunităţii legale, în măsura în care prin convenţie matrimonială nu se prevede altfel.
Constituirea maselor de bunuri proprii şi comune
În privinţa acestei probleme, deosebirile faţă de regimul comunităţii legale constau doar în întinderea maselor de bunuri comune pe care viitorii soţi le afectează căsătoriei prin convenţia matrimonială.
Administrarea bunurilor
Aspectul legat de administrarea bunurilor este cel care diferenţiază cel mai mult, între ele, diferitele tipuri de regimuri convenţionale.
Noul nostru Cod civil, nemaiinstituind prezumţia de mandat tacit reciproc dintre soţi în cadrul regimului matrimonial al comunităţii legale, îngăduie, prin dispoziţiile art. 367 lit. c), viitorilor soţi să prevadă expres, să procedeze dimpotrivă, adică să insereze o clauză de obligativitate a acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare. Dacă cunoscutul art. 35 alin. ultim C. fam. pretindea acest acord obligatoriu doar în privinţa actelor de dispoziţie cu privire la imobile şi aceasta prin excepţie de la acordul tacit de administrare şi dispoziţie a bunurilor comune, noul Cod lasă soţilor o largă libertate să decidă cum doresc ei administrarea bunurilor lor comune.
în condiţiile inserării unei clauze de obligativitate a acordului ambilor soti la încheierea anumitor acte de administrare, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, art. 367 lit. c) partea finală prevede că celălalt soţ poate să încheie singur actul, dar numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă. Prin urmare, voinţa celuilalt soţ nu este valabilă singură, ci numai condiţionată de încuviinţarea instanţei, dacă va aprecia ca abuzivă opunerea soţului care refuză încheierea actului de administrare.
lată, deci, că modul de administrare a bunurilor comunităţii convenţionale este o expresie, printre altele, a largii libertăţi îngăduite de noul Cod în reglementarea concretă a raporturilor patrimoniale dintre soţi prin încheierea de convenţii matrimoniale.
Dizolvarea şi lichidarea regimului matrimonial convenţional
Felul în care soţii, prin încheierea de convenţii matrimoniale înainte sau după celebrarea căsătoriei, îşi stabilesc în concret drepturile de proprietate asupra bunurilor, administrarea lor şi regulile de lichidare conferă regimului convenţional ales caracterul şi tipul de regim comunitar care îl diferenţiază de altele. Aceste reguli convenţionale care le guvernează nu sunt însă imuabile, ci pot fi schimbate în timpul căsătoriei ori de câte ori soţii doresc să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să schimbe regimul matrimonial ales prin încheierea unei noi convenţii matrimoniale.
în ceea ce priveşte stabilirea regulilor de lichidare a comunităţii convenţionale, vor putea fi constatate deosebiri esenţiale între diverse regimuri convenţionale, mai ales în cazul încetării regimului matrimonial prin moartea unuia dintre soţi, când soţii aveau stabilit un regim de comunitate bazat pe convenţie matrimonială cu clauză de preciput.
Aceste analize vor face însă obiectul special de cercetare într-o
secţiune distinctă a lucrării.
