Succesiunea în Franța
| Comentarii |
|
succesiunea în Franța, Rolul notarului francez în reglementarea unei succesiuni. REGLEMENTAREA SUCCESIUNII. Noile tehnologii în serviciul notariatului francez şi al clienţilor
Rolul notarului francez în reglementarea unei succesiuni
Vom aborda chestiunea reglementării succesiunii dintr-o perspectivă foarte practică. Şi anume în două aspecte esenţiale:
A. In primul rând vom schiţa cadrul juridic
a) mai întâi aspectul primordial al devoluţiunii succesorale (răspunsul la întrebarea dne va moşteni) care se formalizează în drept prin actul de notorietate, primul suport scris al reglementării succesiunii.
b) apoi aspectul tehnic, cel care priveşte transmisiunea imobiliară de proprietate, graţie căruia se va putea examina funcţionarea cadastrală şi cea a publicităţii funciare pe baza căreia se întocmeşte actul numit atestare notarială sau atestare de proprietate, al doilea suport scris al schemei succesorale.
B. Al doilea punct, administrativ dar primordial, va fi cel al fiscalităţii legat de reglementarea succesiunii, şi el privit sub două unghiuri:
a) cel al serviciului, al subscripţiei, al declaraţiei de succesiune, al 3-lea suport scris al tratamentului
succesoral;
b) şi în fine, cel al calculării drepturilor de succesiune exigibile în funcţie de datele în cifre ale acestei declaraţii.
înainte de a aborda aceste două aspecte -pe de o parte juridic şi pe de altă parte fiscal - îmi permit să menţionez că dreptul francez a preferat întotdeauna transmisiunea cu titlu gratuit a patrimoniului în timpul vieţii lui pater familia transmisiunii succesorale legale.
In consecinţă, în ceea ce priveşte tema noastră şi anume rolul notarului în reglementarea unei succesiuni, prima lui îndatorire este de a-şi informa clienţii asupra avantajelor legate de alternativele care le sunt oferite de societate şi care le sunt acordate prin lege în vederea pregătirii succesiunii.
Intr-adevăr, transmisiunea către copii se face în două moduri:
- fie prin deces, transmisiune legală;
- fie din timpul vieţii, transmisiune testamentară.
Această alegere a legiuitorului este uşor de
explicat:
- transmisiunea este evidentă deoarece toţi murim la un moment dat.
- indiviziunea legală, survenită în urma decesului, este potenţial generatoare de conflict de
interese care nu uşurează, ca să nu spunem că uneori face imposibilă, reglementarea succesiunii, cu consecinţe deloc neglijabile: în fiecare an în Franţa, în jur de 20.000 de case se ruinează afectate de lipsa de întreţinere sau de absenţa unei decizii în privinţa atribuirii unuia din indivizari sau a vânzării către un terţ. Aceasta reprezintă un cost ridicat pentru ţară în termeni de muncă risipită, de fiscalitate, atât cea indusă din muncă (TVA, impozite pe venit ...) cât şi cea legată de taxele funciare sau de veniturile locative; de asemenea, conflictele succesorale reprezintă o parte importantă a proceselor care ajung în faţa tribunalului civil.
De aici şi flexibilitatea juridică, avantajul financiar şi consilierea fiscală care însoţesc transmisiunea succesorală legală:
- Flexibilitatea juridică
In drept, printr-un act unic denumit înţelegere Familială sau donaţia cu titlu de partaj anticipat sau Donaţia Partaj toate aceste denumiri referindu-se la acel act unic cât se poate de simplu: prin acelaşi act, tatăl donează, mama donează iar copiii îşi împart bunurile.
Pentru că este vorba de singurul act în dreptul francez care conţine o noţiune de înţelegere, echilibrul fiind mai degrabă familial decât aritmetic, de unde şi faptul că suntem în prezenţa unui act solemn (care nu numai că este rezervat notariatului dar nu poate fi primit decât de către notar în persoană). Acest act este, prin excelenţă, scutit de orice recurs din partea copiilor: ceea ce este semnat e definitiv şi rare sunt posibilităţile de contestare (trebuie făcută dovada unui dezechilibru evident).
La această simplitate juridică a instrumentum-u\u'\ unic trebuie adăugată simplitatea formală deoarece mai cu seamă Donaţia Partaj nu deschide nici o posibilitate de drept de preempţiune în beneficiul vreunui terţ, nu se pretinde nici un document de urbanism sau un control tehnic prealabile. Este drept pur şi nimic altceva.
- Avantajul financiar este costul notarial (emolumentul - norariul - şi fiscalitatea) decurgând din faptul că în lipsa unei Donaţii Partaj, va trebui reglementată mai întâi succesiunea tatălui, apoi aceea a mamei după care procesul se va termina printr-un partaj între copii. Or, numai acest singur act costă mai scump decât Donaţia Partaj (şi va costa încă şi mai mult de la 01.01.2012)
In ce priveşte consilierea fiscală, ea rezultă din diverse reduceri şi scutiri legate mai ales de rezerva de uzufruct, de distanţa în timp între două Donaţii Partaj etc.
Prin acest preambul, puţin cam lung, am vrut să vă spun că notariatul francez este foarte înclinat să acorde prioritate, cu respectarea voinţei autorităţilor, transmisiunii succesorale legale faţă de transmisiunea succesorală testamentară.
REGLEMENTAREA SUCCESIUNII
Să ne întoarcem deci la subiectul nostru.
în mod concret, succesiunea constă în întâlnirea dintre apropiaţii defunctului în urma decesului, ceea ce înseamnă în majoritatea cazurilor văduva şi copiii săi.
Aşa cum am văzut în introducere, există două aspecte esenţiale: cel juridic şi cel fiscal.
A-JURIDICUL I - Juridicul uman = Actul de notorietate
a) Devoluţiunea conjugală
Copiii rezultaţi din căsătorie (1/4 PP - deplină proprietate - sau US - uzufruct - general)
Copiii din altă legătură a defunctului (1/4 PP).
Multă vreme, în dreptul francez a prevalat postulatul conform căruia transferul patrimoniului familial nu se face decât în familie iar aceasta este familia de sânge.
Cei de acelaşi sânge au calitatea de moştenitori în ordinea preferinţei, după cum sunt mai apropiaţi sau mai puţin apropiaţi de defunct.
Or, consortul nu este din sângele defunctului.
Şi nefiind din sîngele defunctului, soţul nu moştenea sau prea puţin.
El reprezenta un mijloc comod şi tehnic vorbind incontumabil pentru confecţionarea de copii şi cu toate acestea rămânea un străin. Şi nu avea dreptul decât la Vi de US din patrimoniu.
Practica notarială s-a străduit (şi acolo unde este cazul, se mai străduieşte şi în zilele noastre) să atenueze consecinţele acestei dogme legislative prin generalizarea donaţiei către soţul supravieţuitor dar într-o ţară în care avem în medie mai mult de 10 legi pe zi, a fost nevoie de două secole, de la Codul civil napoleonian din 1804, pentru ca, la 3.12.2001 soţului să i se recunoască, în sfârşit, statutul de moştenitor.
în prezent, drepturile soţului supravieţuitor sunt următoarele:
b) Devoluţiunea parentală
- urmaşii
- fraţi şi surori
- ascendenţii
- restul familiei
Suportul: ACTUL DE NOTORIETATE neapărat notarial
- fişierul central al dispoziţiilor cu ultimele dorinţe
- minoritatea
- mandatul cu efect postum
- testamentul
- donaţia către soţul supravieţuitor
II - Juridicul tehnic (administrativ)
Transferul imobiliarului Cadastrul
Fişierul imobiliar al cărui suport (al doilea al succesiunii) va fi ATESTAREA NOTARIALĂ sau de PROPRIETATE, act neapărat notarial
B-FISCALITATEA
I - Suportul: (al 3-lea şi ultimul) DECLARAŢIA FISCALĂ DE SUCCESIUNE formular tipizat administrativ
- în termen de 6 luni, la sfârşitul lunii
- document administrativ
- în afara monopolului notarial dar în principal, mai ales în provincie, de resortul notariatului
- semnat de moştenitori activ brut:
- declararea liberalităţilor anterioare
- transmiterea materială a obiectelor (din mână în mână)
- bunuri comune pe jumătate (imobile, active bancare, vehicule)
- impoyit mobiliar de 5%
- bunuri proprii în totalitate
- bunuri comune pe jumătate
- preluări şi recompense pasiv:
- cheltuieli funerare
- împrumuturi în afara celor acoperite de asigurarea de deces
- impozite, taxe şi redevenţe
- pasiv de menaj activ net:
- din care vor fi calculate drepturile de succesiune plătibile fiscului prin intermediul şi pe răspunderea notarului (chiar dacă nu semnează declaraţia de succesiune) de unde tranziţia spre fiscalitate.
II - Calculul drepturilor
- pentru depăşirea celor 6 luni
- acont
- dobândă de 0,4 % pe lună de întârziere
- penalizări
- limite, procente şi total
- dar principiul valorificării uzufructului/nudei proprietăţi
- scutiri (o cotă din suma impozabilă)
- restituirea liberalităţilor anterioare
- progresivitatea drepturilor
- plată amânată
- plată fracţionată
- controlul exerdat de Administraţia fiscală/ prescripţie
Noile tehnologii în serviciul notariatului francez şi al clienţilor
La fel ca toţi ceilalţi actori economici, notariatul este şi el confruntat cu provocarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării. Aceste tehnologii care acum 20 de ani treceau drept o noutate sunt astăzi larg răspândite în toate întreprinderile. Pentru ca să oferi cele mai bune servicii, cât mai rapid şi mai eficace cu putinţă ai nevoie de instrumente eficace şi performante. Notariatul nu a rămas nici el în afara acestei evoluţii şi instrumentele informatice fac deja parte din activitatea zihiică a birourilor notariale ceea ce se traduce printr-o creştere a productivităţii şi o calitate a serviciilor remarcabilă.
In prezent, informatica este instrumentul de lucru obişnuit al notarului şi al colaboratorilor săi. Numai că spre deosebire de alte activităţi în care şeful întreprinderii este liber în opţiunile sale informatice; informatizarea notariatului impune respectarea obligaţiilor care rezultă din statutul e notar: confidenţialitate, securitate, de exemplu. Or, de mite ori, în mateiie de tehnologii ale informaţiei şi comunicării, rapiditatea are întâietate faţă de confidenţialitate şi securitate.
De asemenea, deoarece notarii sunt funcţionari publici, regulile privitoare la contabilitatea birourilor notariale sunt fixate prin decret care impune ţinerea informatizată a contabilităţii. Este motivul pentru care programele de contabilitate trebuie să corespundă unui caiet de sarcini strict şi doar programele care răspund acestui caiet de sarcini şi sunt agreate de Consiliul Superior al Notariatului sunt autorizate. în felul acesta, prin informatizarea contabilităţii birourilor notariale şi prin controlul programelor, pe de o parte, gestiunea contabilă a birourilor a fost îmbunătăţită iar, pe de altă parte, respectarea regulilor contabile este garantată şi controalele profesionale au devenit mai uşor de efectuat.
In aceeaşi ordine de idei, din motive evidente de productivitate, notarul trebuie să aibă acces la instrumente redacţionale performante pentru a putea pregăti şi redacta aceste acte autentice. Programele respective trebuie să permită nu numai elaborarea actelor ci şi cu un maximum de automatism, editarea tuturor documentelor care preced semnarea unui act sau urmează acesteia: corespondenţa cu administraţiile, cu clienţii, cu partenerii etc. In fine, datorită informaticii se pot transmite şi primi documente sub formă virtuală, electronică şi în deplină siguranţă.
Pentru toate aceste raţiuni, informatizarea profesiei notariale în Franţa este de ani de zile o miză strategică, obiect al unei politici îndrumate de Consiliul Superior al Notariatului. Dar cum statutul Consiliului superior nu îi îngăduia să efectueze activităţile de natură economică pe care le presupunea această informatizare, în 1983 a fost înfiinţată Asociaţia pentru Dezvoltarea Serviciului Notarial (ADSN). Asociaţia are ca obiect de activitate utilizarea tuturor mijloacelor în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor prestate şi a securităţii oferite de notariatul francez clientelei sale, indiferent în ce formă. Preşedintele asociaţiei este fostul preşedinte al Consiliului Superior al Notariatului (CSN), iată de ce în prezent eu prezidez ADSN, consiliul ei de administaţie este compus din notari, membri ai directoratului CSN sau foşti preşedinţi, singurii săi clienţi fiind CSN şi notarii.
într-un fel, ADSN este braţul armat al Consiliului Superior al Notariatului în materie de tehnologie. Prin ea însăşi sau prin filialele ei, ADSN, partener privilegiat al notariatului (instanţe şi notari), sprijină Consiliul Superior al Notariatidui în traducerea în viaţă a acţiunilor cu o dimensiune economică ale profesiei. Pentru a vă da o idee
despre rolul ADSN pe lângă notari şi instanţe, am să vă spun doar că Grupul ADSN are 200 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri de 38 de milioane de euro.
Voi trece acum la subiectul propriu zis al comunicării mele şi vă voi prezenta instrumentele de care dispun notarii.
Fişiend Central al Dispoziţiilor de Ultime Dorinţe
în 1971, notariatul a creat un fişier central în care orice notar înscrie testamentele depuse în biroul lui. în 1983, Consiliul superior a încredinţat ADSN ţinerea acestui fişier care de atunci a fost în întregime informatizat.
Datorită acestui fişier, notariatul poate garanta viitorului defunct şi moştenitorilor lui că în momentul reglementării unei succesiuni va fi produs testamentul încredinţat unui notar. Notarul îşi îndeplineşte în felul acesta misunea de a investi actele pe care le întocmeşte cu eficacitate, securitate şi fiabilitate.
Pentru ca notariatul să poată aduce toate aceste garanţii în respectul regulilor confidenţialităţii, se prevede ca orice notar care redactează un testament sau îl primeşte în păstrare să informeze Fişierul central că deţine această dispoziţie de ultime dorinţe.
Apoi, orice notar care regelementează o succesiune trebuie să se adreseze fişierului. Orice interogaţie adresată fişierului trebuie să fie însoţită de producerea unui act de deces. însă de când corespondenţa între birourile notariale şi Fişierul central a fost dematerializată, de vreme ce ideiititatea biroului notarial este autentificată printr-o cheie electronică securizată (cheia REAL), notarul nu mai trebuie să producă un act de deces: tot ce are de făcut este să ateste că deţine acel act. Astfel, datorită dematerializării şi securizării corespon-denţei, notarul poate să afle instantaneu, chiar de la prima întâlnire cu unul sau mai mulţi dintre moştenitori, dacă defunctul depusese un testament la vreun notar.
în ziua de azi, 97% din corespondenţa cu fişierul central are loc pe cale electronică.
Notariatul francez este membru fondator al ARERT (Asociaţia pentru o Reţea Europeană a registrelor testamentare). Până în acest moment, patru fişiere de testamente sunt interconectate (Franţa, Belgia, Notariatul din Sankt Petersburg, Bulgaria). Dacă am înţeles bine, registrul român urmează să fie interconectat până la sfârşitul acestui an ca şi registrele sloven şi elveţian iar până în iunie 2012 Lituania, Estonia, Ţările de Jos, Polonia, Ungaria şi Luxemburgul se vor interconecta şi ele.
Nu este oare acest succes european dovada vie a eficacităţii şi calităţii serviciului notarial?
- Reţeaua de schimb securizată REAL
Dezvoltarea, începând din 1996, a reţelei electronice securizate, numită reţeaua REAL, a permis optimizarea relaţiilor între birourile notariale şi ADSN, între birouri,
în sfârşit între birouri şi administraţii şi lumea băncilor. Reţeaua s-a dezvoltat foarte rapid şi evoluează în permanenţă în pas cu progresele tehnice. Fiecare birou aderă la reţea printr-un abonament şi poate să aleagă între patru tipuri de acces şi gestionare. Fiecare din aceste patru tipuri furnizează aceleaşi servicii dar, cu cât dimensiunea biroului, şi deci numărul de calculatoare, este mai importantă cu atât este mai recomandabil să se aleagă un abonament mai scump.
- Semnătura eletronică securizată
încă de la sfirşitul anilor 90, Consiliid Superior al Notariatuhd a început să se preocupe de identificarea electronică a notarilor. într-o primă fază, fiecare notar a primit un card de identificare electronic asemănător cu un card bancar. Un cititor de card conectat la un calculator îi permitea fiecărui notar să se identifice graţie unui cod pe care nu îl cunoştea decât el. De atunci, mai cu seamă în scopul de a respecta dispoziţiile decretului din 10 august 2005 referitor la actul autentic pe suport electronic despre care va fi vorba imediat, fiecare notar dispune de o cheie de semnătură securizată. Experienţa în domeniu a notariatului francez a determinat statul francez să reproducă integral procedurile agreate de Consiliul Superior al Notariatului şi de ADSN în ultimul referenţial general de securitate pe care statul îl propune ministerelor şi întregii sale administraţii.
- Tele@ctes
Proiectul Tele@ctes a fost lansat în 2001: el se referă la publicarea virtuală a actelor de mutaţie imobiliară din registrele funciare care în Franţa sunt ţinute de fişierele imobiliare de pe lângă ministerul de Finanţe.
Desigur, nu notarul este cel care înscrie sau publică direct mutaţiile de bunuri imobiliare în bazele de date ale fişierelor imobiliare dar el trimite documente electronice, semnate, care sunt prelucrate de serviciul de conservarea ipotecilor în vederea publicării şi înscrierii.
Odată cu această transmitere virtuală a datelor actului, alte elemente pot fi transmise spre alte servicii fiscale, cum ar fi declaraţiile de plus-valoare imobiliare.
Pentru a putea automatiza recuperarea acestor elemente, verificarea semnăturii şi a provenienţei depozitelor, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFIP) a înfiinţat un sistem de recepţie centralizat a întregului flux de date provenind de la notariat care ia asupra lui trimiterea lor către fişierul imobiliar.
Notariatul, care avea deja reţeaua securizată REAL şi un sistem de semnătură electronică securizată, a trebuit să se echipeze cu o platformă de schimburi care să efectueze prelucrarea, verificarea şi transportul fluxurilor de date informatice spre Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi
care să poată fi exploatată împreună cu alţi parteneri de profesie.
Crearea acestei infrastructuri a fost încredinţată ADSN: este o platformă de schimburi denumită PLANETE.
Datorită aceastei platforme toate fluxurile informatice emise de birourile notariale sunt dirijate către terţi. La acest transport de date contribuie mai cu seamă utilizarea standardelor în materie de schimburi de date informatice (serviciile Web şi limbajul XML).
Principalele funcţii ale platformei PLANETE sunt:
- să asigure că fluxurile sunt într-adevăr semnate şi anume de către cine trebuie (doar notarul poate semna copia autentică).
- să se asigure că un partener primeşte datele pe care el şi nu alţii trebuie să le primească.
- să se asigure că programul care a emis aceste informaţii a primit într-adevăr aprobarea profesiunii pentru a proceda la astfel de schimburi şi că, prin urmare, are calitatea cerută de acest tip de schimburi.
- să se asigure că toate informaţiile necesare sunt prezente.
- să asigure tot felul de controale mai tehnice dar la fel de necesare şi în primul rînd, că datele transmise nu conţin nici un virus.
Prin PLANETE dosarele informatice de depozitare a mutaţiilor şi înscrierilor imobiliare sunt trimise de la biroul notarial către DGFIP care le transferă imediat spre serviciul de conservare a ipotecilor interesat. Şi tot pe aceeaşi cale referinţele de publicare şi înscriere sunt întoarse de către fişierul imobiliar sub formă informatică la programul de redactare de acte şi de gestionare a formalităţlor ale biroului notarial emiţător.
Tele@ctes este mai mult decât un simplu transfer de documente provenite dintr-o prelucrare de text către fişierul imobiliar. Prin Tele@ctes se pot trimite informaţiile necesare publicării sub o formă specială care permite exploatarea lor automată de către sistemul de conservare a ipotecilor. Aici, persoana însărcinată cu dosarul nu trebuie decât să valideze informaţile care se vor înscrie automat în sistemul de date ale biroului de ipoteci.
Dat fiind că notarul francez este şi colector de impozite şi taxe plătibile pentru actele pe care le primeşte, sistemul Tele@ctes a trebuit să fină seama şi de această obligaţie: transmiterea virtuală a actelor a trebuit să integreze şi automatizarea plăţilor acestor impozite şi taxe. Platforma PLANETE serveşte şi de releu cu CASA DE DEPOZITE ŞI CONSEMNAŢIUNI (CDC), singura instituţie financiară abilitată să primească conturi bancare de la birourile notariale. Astfel, odată cu transferul, plecând de la programul de redactare a actelor de mutaţie
şi de înscriere, programul de contabilitate trebuie să ordone CASEI DE DEPOZITE ŞI CONSEMNAŢIUNI să verse taxele şi impozitele la serviciile fiscale. Acest ordin de plată este executat imediat.
Pentru a obţine acest rezultat a trebuit normalizat ansamblul de documente şi de date transmise (de stare civilă a părţilor, de identificare a imobilelor şi mai ales calculul taxelor fiscale), totul necesitând proceduri complexe. Şi nu am fi atins rezultatul de care vă vorbesc fără programele, extrem de performante, de redactare de acte şi de contabilitate.
Prin urmare, Consiliul Superior al Notariatului a trebuit să întocmească un caiet de sarcini foarte precis care să descrie mecanismele de aplicat şi operaţiile de efectuat, caiet de sarcini pe care societăţile care editează programe de redactare de acte şi de contabilitate au fost obligate să-l respecte pentru a produce documente informatice cu marca Tele@ctes.
Aceste programe au avut de asemenea de integrat un sistem de parafă electronică care îi permite notarului să semneze electronic documentele ipotecare înainte de a le transfera către fişierul imobiliar, unul după altul.
Este de la sine înţeles că punerea în practică a sistemului Tele@ctes nu a fost posibilă decât cât rezultat al unei munci colective. Unul din atuurile profesiei noastre este că se poate baza pe structuri solide şi puternice.
Dar Tele@ctes nu a fost decât o ultimă etapă spre o evoluţie care prinsese deja rădăcini în birourile noastre notariale: dematerializarea sistemului de informaţie. Dar chiar dacă schimbul de acte şi de date se dematerializa, actul în sine, produs de sistemul de informaţie, continua să existe sub formă materială, adică scris pe hârtie, încununarea dematerializării trece prin suprimarea suportului de hârtie. Ceea ce notariatul francez va reuşi să facă în următoarele luni de zile.
- Actul autentic pe support electronic
Aşa cum am arătat, Tele@ctes a încheiat o evoluţie bine stabilită în birourile notariale: dematerializarea sistemului de informaţie. Nu mai rămânea, în forma sa iniţială, decât minuta, originalul actului notarial, produsă de sistemul de informaţie. Legea din 13 martie 2000 şi decretul ei de aplicare din 10 august 2005 au pus capăt acestei stări de fapt. De aici încolo este posibil să se efectueze acte autentice electronice. Acestea nu mai au o existenţă de hârtie ci doar o existenţă informatică.
Principala dificultate legată de actul autentic pe suport electronic este necesitatea de a arhiva minuta într-un loc unde i se va putea garanta:
- autenticitatea (notar semnatar, data semnăturii);
- integritatea în timp (un secol de conservare după care elementele vor fi depuse la arhivele naţionale);
- unicitatea (fiind vorba de un document informatic, el
este prin definiţie reproductibil), locul de conservare este cel care îi justifică unicitatea.
Aceste diferite constrângeri nu sunt suportabile decât la scara profesiunii. Cine ar putea să conceapă funcţionarea, securizată, a unor astfel de dispozitive la scara unui singur birou de notar?
Pe de altă parte, sistemul pus în funcţiune trebuie să-i garanteze notarului sau succesorilor lui că nimeni altcineva în afara lor nu va putea să exploateze direct minutele lor.
De aceea statul a încredinţat Consiliului Superior al Notariatidui înfiinţarea şi exploatarea unui minutier central unde actele autentice pe suport electronic sunt înregistrate şi conservate.
Ele sunt produse de aceleaşi instrumente ca şi actele pe hârtie dar printr-un proces care permite formalizarea şi înregistrarea lor într-un minutier central simultan cu semnarea lor în faţa notarului.
întrunirea de semnare a unui act autentic pe suport electronic se desfăşoară într-un context diferit de întâlnirea de semnare a unui act hârtie şi diferit, de asemenea, de contextul redactării acestui act.
Tehnologiile actuale îi permit utilizatorului să dispună de un mijloc de navigare în interiorul documentelor electronice şi deci în interiorul actului, foarte simplu şi vizual: el va putea să răsfoiască, eventual să mărească una sau alta din părţile documentului sau ale unei anexe. Utilizatorii urmăresc lectura actului pe un ecran şi atâta vreme cât nu a intervenit nici o semnătură textul care apare poate fi modificat după cum şi anexele pot fi adăugate sau şterse.
înainte de a proceda la semnarea actului, programul are o fază de verificare a structurii documentului pentru a avea certitudinea că modificările nu pun sub semnul întrebării posibilitatea de a avea un act autentic pe suport electronic.
Urmează semnătura părţilor. Ecranul tactil primeşte semnătura, vizibilă pe ecran, a clienţilor. Cum în Franţa cetăţenii nu au încă o carte de identitate electronică ce le-ar permite să semneze electronic actele autentice, decretul din 10 august 2005 prevede că această semnătură se va realiza prin punerea imaginii semnăturii lor pe act.
în sfârşit, notarul procedează la semnarea electronică a actului. Ea se efectuează cu cheia REAL a notarului despre care am vorbit mai devreme. Urmează transmiterea ei la Minutierul central electronic al notarilor din Franţa (MINCEN). Această operaţie de semnare notar este specifică şi se situează într-un context special (schimbare a aspectului ecranului, mesaj explicativ sau altul, în funcţie de program) pentru a-i subliriia importanţa în cadrul şedinţei de semnare.
Actul autentic pe suport electronic permite desfăşurarea de şedinţe de semnare a actelor în mai multe
locuri, fiecare semnatar fiind prezent la notarul lui în cele patru colţuri ale Franţei. Dar şeful de orchestră al acestei ceremonii de semnătură rămâne notarul care redactează actul. El este cel care dispune de fişierul actului şi îi dă citire în timp ce ansamblul participanţilor urmăresc lectura în videoconferinţă putând să-i vadă simultan pe ceilalţi participanţi şi documentele (actul şi anexele). Odată lectura actului terminată, notarul principal îl transmite fiecăruia dintre notarii participanţi care procedează la colectarea semnăturii vizibile pe ecran a clienţilor lui şi la semnătura sa electronică. Operaţia se repetă de câte ori este necesar. în sfârşit, notarul principal poate proceda la colectarea semnăturii clienţilor lui dacă nu a făcut-o până atunci, îşi pune propria semnătură apoi depune actul în arhiva lui de la Minutierul Central Electronic al Notarilor din Franţa.
Minutierul Central Eletronic este situat la Venelles, în sudul Franţei, într-un imobil securizat al ADSN. Există replici ale lui în mai mult locuri, la fel de bine securizate, pe teritoriul francez.
Spre deosebire de arhivele pe hârtie, minutierul central nu păstrează suportul ci numai informaţia existentă pe acest suport. El integrează deci instrumentul cu care se poate descifra (citi) această informaţie.
Deoarece nu vreau să vă obosesc cu detalii tehnice vă voi aminti doar că minutierul central poate să suporte schimbări de tehnologie păstrându-şi în acelaşi timp integritatea, lizibilitatea actelor pe care le conţine. Un număr de elemente tehnologice puse în mişcare pentru a reuşi arhivarea actidui autentic pe suport electronic erau cu totul noi sau răspundeau unor criterii tehnice sau juridice recente. Pe e altă parte, din motive de securitate, aceste criterii sunt susceptibile să evolueze regidat şi vor avea tot timpul nevoie de adaptări ale sistemelor informatice.
Alte proiecte de dematerializare a schimburilor sunt în curs dar am să le citez numai deoarece nu sunt încă operaţionale. Platforma PLANETE ne va permite să corespondăm electronic cu serviciile de Stare civilă, care în Franţa se găsesc la primării, cu serviciile de urbanism pentru a dezipoteca drepturile de preempţiune de care beneficiază în Franţa comunele şi departamen.tele.
Toate realizările şi proiectele de care v-am vorbit au un singur obiectiv: ameliorarea calităţii şi a securităţii actelor notariale. Nonnalizarea şi transferul de date va reduce sursele de eroare. Dematerializarea schimburilor, prin accelerarea tennenelor de transmitere şi de prelucrare a documentelor, va duce la soluţionarea mai rapidă a unui dosar şi la semnarea unui act. Datorită actului pe suport electronic la distanţă se vor evita deplasările. Prin eforturile considerabile făcute de notariatul francez în
ultimele decenii, clienţii noştri se pot bucura din plin de tehnologiile informaţei şi comunicării. Dosarele sunt tratate mai rapid, calitatea şi securitatea actelor au avut de câştigat.
Dar tehnologiile informaţiei şi comunicării permit şi alte operaţii de natură să consolideze rolul şi misiunile notariatului. Acum mai bine de 20 de ani, notariatul a creat un sistem de analiză a evoluţiei preţurilor bunurilor imobiliare. Plecând de la ideea că orice act de vânzare imobiliară necesită un act notarial s-a cerut fiecărui notar să tansnmită unui organism central principalele elemente ale unui act de vânzare, în special desemnarea bunului vândut şi preţul. Cu aceste elemente a fost construită o bază de date ale mutaţiilor imobiliare care astăzi a ajuns să fie foarte perfecţionată. Cu această bază notariatul francez îşi poate demonstra utilitatea socială furnizând marelui public, băncilor, serviciilor de stat, informaţii foarte precise despre evoluţia preţurilor imobiliare. Dar această bază poate să producă şi analize despre evoluţia vârstei cumpărătorilor sau vânzătorilor, despre originea lor geografică, despre categoriile sociale etc...
Calitatea activităţilor notariatului a fost recunoscută de o lege din 22 iunie anul curent prin care statul francez încredinţează Consiliului Superior al Notariatului o nouă misiune de serviciu public de adunare de informaţii privind preţurile imobiliarului.
Ultimul tip de utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comunicării de către notariat este RADAR, un istrument recent dezvoltat de către ADSN la cererea Consiliului Superior în scopul de a permite birourilor să-şi gestioneze mai bine cantitatea de muncă şi să prevină crizele. Fiecare birou notarial va putea să-şi măsoare activitatea în funcţie de diferite criterii, să prevadă activitatea din lunile următoare, să-şi fixeze obiectivele de progres ale muncii şi în curând să-şi compare evoluţia cu aceea a altor birouri din acelaşi sector sau cu situaţia economică generală.
Aş putea continua să vă prezint şi alte utilizări ale TIC de către notariatul francez, mai ales în materie contabilă,
- pentru a automatiza transferul datelor contabile ale birourilor către Consiliul Superior al Notariatului facilitând astfel producerea de statistici naţionale asupra evoluţiei profesiunii dar şi calcularea mai rapidă a cotizaţiilor datorate de notari Consiliului Superior.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Succesiunea în Franța
