Supravegherea condamnatului pe durata suspendării pedepsei sub supraveghere
| Comentarii |
|
supravegherea condamnatului pe durata suspendării pedepsei sub supraveghere, dacă în Codul penal anterior de supravegherea condamnatului se ocupau atât judecătorul delegat la compartimentul executări penale din cadrul instanţei respective, cât şi serviciul de probaţiune. Noul Cod Penal reglementează această competenţă doar in sarcina serviciului de probaţiune. Din această perspectivă, serviciul specializat are atribuţii de sesizare a instanţei de judecată cu orice incident în legătură cu supravegherea pe care îl constată în timpul relaţiei consilier de probaţiune - condamnat, ca urmare a verificărilor efectuate. Practic, serviciile de probaţiune nu supraveghează în mod direct şi nemijlocit persoana condamnată pe durata termenului
de supraveghere, ci supraveghează respectarea de către aceasta a măsurilor sau obligaţiilor impuse de instanţa de judecată în sarcina ei.
Predominanţa măsurilor sau obligaţiilor impuse de instanţa de judecată depinde de particularităţile fiecărui caz în parte, dar şi de practica judiciară a fiecărei instituţii. Prin această supraveghere a respectării măsurilor şi obligaţiilor se realizează executarea pedepsei, persoana condamnată rămânând în libertate, desfăşurându-şi activitatea în comunitate şi având posibilitatea de a-şi duce la bun sfârşit planurile.
Monitorizarea fiecărui caz în parte se realizează într-un cadru organizat, întocmindu-se câte un dosar de supraveghere pentru fiecare persoană condamnată.
Activitatea de supraveghere este reglementată de art. 94 C. pen. şi cuprinde:
a) actul ce urmează a fi comunicat serviciului de probaţiune de către instanţa de judecată, respectiv datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) (să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă), este copia după hotărârea de condamnare;
b) supravegherea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (3) şi (5) (să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, să presteze o muncă neremuneratâ în folosul comunităţii şi să îşi îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere) revine serviciului de probaţiune. in acest sens, serviciul de probaţiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) şi b). precum şi alin. (3) într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
c) verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. c) şi lit. d) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora;
d) pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa dacă (art. 94 alin. (4) C. pen.]:
- au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
- persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile care îi revin;
- persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Munca neremunerată în folosul comunităţii dispusă în cazul persoanei condamnate la o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării se execută într-un interval de cel mult un an de la data începerii prestării muncii, cu excepţia situaţiilor în care persoana nu mai este aptă pentru prestarea uneia sau a unor activităţi dintre cele stabilite de consilierul de probaţiune ori starea de incapacitate temporară de muncă a încetat, situaţii în care munca neremuneratâ în folosul comunităţii poate fi prestată până la expirarea termenului de supraveghere. Dispoziţiile art. 24 alin. (2), respectiv art. 47-54 şi art. 56 din Legea nr. 253/2013 se aplică în mod corespunzător.
Dispoziţiile privind modificarea sau încetarea obligaţiilor sunt cuprinse în art. 95 C. pen.. care nu au corespondent în Codul penal anterior. Reglementarea este similară celei din cuprinsul art. 87 C. pen., când s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, sau celei din cuprinsul art. 103 C. pen., când s-a dispus liberarea condiţionată.
Această reglementare oferă soluţia în cazul în care consilierul de probaţiune, cu ocazia supravegherii, constată că acel condamnat respectă planul de supraveghere cu tot ceea ce presupune acesta sau, dimpotrivă, dă dovadă de rea-credinţă şi nu îşi îndeplineşte obligaţiile. în prima situaţie, se poate dispune de către instanţa de judecată încetarea obligaţiilor, iar în cel de-al doilea caz. se poate dispune revocarea beneficiului acestei modalităţi de executare.
Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura condamnatului şanse mai mari de îndreptare. Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.
Trebuie precizat că măsurile de supraveghere nu pot fi modificate sau eliminate, acestea având un caracter obligatoriu de aplicare şi respectare. în timp ce obligaţiile pot fi reduse ca număr sau pot fi sporite.
Competenţa revine instanţei de judecată şi. din această perspectivă, nu putem să susţinem că ne aflăm într-o situaţie de încălcare a autorităţii de lucru judecat, deoarece este vorba doar de modificarea obligaţiilor iniţial stabilite de către aceeaşi instanţă. Aceasta va proceda la o astfel de modificare numai dacă a fost sesizată, conform art. 94 alin. (4) C. pen., de către serviciul de probaţiune.
Serviciul de probaţiune şi instanţa de judecată pot interveni ori de câte ori este nevoie pe parcursul termenului de supraveghere în adaptarea în concret a obligaţiilor pe timpul îndeplinirii acestora. De exemplu, modificarea obligaţiilor prin reducerea lor ca număr înseamnă că se va elimina obligaţia să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, atâta timp cât a finalizat un astfel de curs; sau. dacă a fost obligat să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală şi s-a constatat că starea sa clinică s-a ameliorat, se poate renunţa la această obligaţie. Modificarea prin impunerea unor noi obligaţii constă în introducerea unor noi obligaţii în planul de supraveghere, cum ar fi să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei, să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
Toate aceste modificări au menirea să realizeze cadrul propice unei cât mai bune reintegrări sociale a persoanei în cauză.
încetarea obligaţiilor poate fi cerută de serviciul de probaţiune şi aprobată de către instanţa de executare. De pildă. în cazul efectuării unor ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii şi dacă a intervenit o cauză care face ca starea de sănătate să nu îi mai permită să efectueze munca în continuare, atunci se va dispune încetarea acestei obligaţii.
