Suspendarea activităţii persoanei juridice ca sancțiune penală
| Comentarii |
|
suspendarea activităţii persoanei juridice ca sancțiune penală, conţinutul acestei pedepse complementare constă in oprirea desfăşurării activităţii sau doar a unei activităţi a persoanei juridice respective care a dus la săvârşirea infracţiunii (art. 140 C. pen.). Suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţi poate fi aplicată pentru o durată de la 3 luni la 3 ani. S-a ajuns la concluzia că această suspendare în timp trebuie limitată, deoarece dacă ar fi dispusă pe o lungă perioadă de timp, s-ar putea ajunge de fapt la încetarea existenţei persoanei juridice în cauză.
Poate fi dispusă şi în caz de neexecutare, cu rea-credinţâ, a pedepsei complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. f) (afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare), dar nu mai mult de 3 luni.
Ea nu se confundă cu sancţiunea contravenţională care are acelaşi conţinut prevăzută de art. 5 din O.G. nr. 2/2001.
Ca şi în cazul dizolvării, pedeapsa complementară a suspendării activităţii nu se aplică instituţiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase
sau organizaţiilor minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii, şi persoanelor juridice din domeniul presei (art. 141 C. pen.).
O copie după dispozitivul hotărârii de suspendare se transmite organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice, organului care a înregistrat persoana juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării, precum şi organelor cu atribuţii de control şi supraveghere a persoanei juridice, pentru a lua măsurile necesare.
Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice se face prin efectuarea comunicării prevăzute la art. 34 din Legea nr. 253/2013 (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Justiţiei, Tribunalul Bucureşti, judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul sindicatul sau societatea etc.). Totodată, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv organelor de poliţie în a căror circumscripţie se află punctele de lucru ale persoanei juridice, pentru verificarea respectării măsurii dispuse.
La sfârşitul perioadei dispuse prin hotărârea judecătorească, instituţiile menţionate radiază din registre menţiunile specifice efectuate, iar organul de poliţie informează instanţa de executare cu privire la respectarea interdicţiei dispuse.
în cazul în care. pe parcursul duratei pentru care a fost aplicată pedeapsa complementară, organul de poliţie constată nerespectarea acesteia, îl informează de îndată pe judecătorul delegat cu executarea, care va sesiza instanţa în vederea aplicării unei pedepse mai severe. în acest caz, instanţa va proceda potrivit art. 503 C. proc. pen., adică persoana juridică este citată la judecată, la care participarea procurorului este obligatorie. După concluziile procurorului şi ascultarea persoanei juridice condamnate, instanţa se pronunţă prin sentinţă (art. 36 din Legea nr. 253/2013).
