Pedeapsa închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice
| Comentarii |
|
închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice, pedeapsa complementară a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice constă în închiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru aparţinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfăşurat activitatea în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea (art. 142 din Noul Cod Penal). Ea se poate aplica pe o durată de la 3 luni la 3 ani.
Această pedeapsă nu se aplică persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei, deoarece s-ar încălca dispoziţiile art. 30 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia nicio publicaţie nu poate fi suprimată.
Justificarea pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice este dată de specificul manifestării în piaţa liberă a unei persoane juridice cu scop lucrativ, care poate desfăşura activitate şi în alte locuri decât la sediul ei social. Necesitatea de reglementare s-a născut din faptul că există persoane juridice cu scop lucrativ care au o organizare complexă, dispunând de mai multe puncte de lucru situate la adrese diferite. în cazul în care există un singur punct de lucru''’ şi s-ar dispune închiderea acestuia, ne-am afla în situaţia în care se confundă pedeapsa complementară a închiderii punctului de lucru unic cu pedeapsa complementară a suspendării activităţii persoanei juridice care, potrivit ierarhizării făcute de către legiuitor, ar fi mai severă. Apreciem că intenţia legiuitorului a fost să reglementeze două pedepse complementare diferite, cu conţinut diferit, dintre care una este mai severă decât cealaltă, iar ele nu se pot confunda ca urmare a punerii lor în executare.
Textul art. 142 C. pen. în vigoare are o corespondenţă între denumire şi conţinutul textului, în sensul că se specifică expres „închiderea unor puncte de lucru” şi nu s-a avut în vedere nicidecum ipoteza închiderii tuturor punctelor de lucru ale unei persoane juridice cu scop lucrativ. Desigur, dacă hotărârea judecătorească se referă la închiderea tuturor punctelor de lucru, practic ne-am afla iarăşi în situaţia celeilalte pedepse complementare, şi anume a suspendării activităţii persoanei juridice. Dacă se constată o deficienţă de organizare a persoanei juridice care se reflectă în activitatea sa la toate punctele de lucru, cum ar fi încălcarea normelor de mediu, atunci pedeapsa complementară care se aplică este aceea a suspendării activităţii, care nu mai permite deschiderea, ulterior acestei sancţiuni, a altor puncte de lucru. în schimb, dacă se aplică doar închiderea tuturor punctelor de lucru ale persoanei juridice respective, aceasta nu ar avea niciun impediment de a deschide imediat alte puncte de lucru, pentru că activitatea nu i-a fost suspendată, ci doar activitatea din acele puncte de lucru existente deja.
Răspunderea penală a persoanei juridice este personală, şi nu reală, ceea ce înseamnă că se va închide exclusiv acel punct de lucru unde s-a desfăşurat o activitate în realizarea căreia s-a săvârşit infracţiunea.
Suspendarea activităţii şi închiderea unui punct sau a unor puncte de lucru, în principiu, nu se exclud reciproc, putând exista în practică situaţii care să facă posibilă aplicarea ambelor pedepse complementare. Problema care se pune este mai degrabă de oportunitate şi utilitate, deoarece suspendarea activităţii societăţii face imposibilă derularea activităţii în orice alt punct de lucru, care practic apare ca fiind închis, nemaiavând activitate.
Punerea în executare a pedepsei se realizează potrivit art. 500 C. proc. pen. Astfel, o copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa închiderii unor puncte de lucru se comunică, la data rămânerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării, precum şi organelor cu atribuţii de control şi supraveghere a persoanei juridice, pentru a lua măsurile necesare.
Conform art. 37 din Legea nr. 253/2013, în cazul dispunerii pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv organului de poliţie în a cărui circumscripţie se află punctul de lucru al persoanei închise, pentru verificarea îndeplinirii măsurii. în cazul în care constată neexecutarea pedepsei complementare dispuse, organul de poliţie îl informează de îndată pe judecătorul delegat cu executarea, pentru a sesiza instanţa în vederea aplicării unei pedepse mai severe. în acest caz, instanţa va proceda potrivit art. 503 C. proc. pen., adică persoana juridică este citată la judecată, la care participarea procurorului este obligatorie. După concluziile procurorului şi ascultarea persoanei juridice condamnate, instanţa se pronunţă prin sentinţă.
