Pedepsele complementare aplicate persoanei juridice
| Comentarii |
|
pedepsele complementare aplicate persoanei juridice, Noul Cod Penal reglementează următoarele pedepse complementare:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciară;
f) afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare [art. 136 alin. (3) C. pen.].
Legiuitorul român a apreciat că se impune ca, prin reglementarea în vigoare, să
stabilească unele reguli privind aplicarea şi executarea pedepselor complementare, ceea ce vechiul Cod penal nu cuprindea. Astfel, în art. 138 C. pen. sunt prevăzute aceste reguli, astfel:
a) prima regulă se referă la faptul că persoanei juridice i se pot aplica una sau mai multe pedepse complementare. Textul legal precizează: „Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci când instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi de împrejurările cauzei, aceste pedepse sunt necesare".
Este nevoie să facem o precizare: pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice nu poate fi cumulată cu o altă pedeapsă complementară, deoarece aplicarea ei face să devină inoperantă oricare dintre celelalte pedepse complementare, pentru că persoana juridică nu mai există. Pentru a evita orice confuzie, legiuitorul a statuat la art. 138 alin. (3) C. pen.: „Pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b)-f) se pot aplica în mod cumulativ". Doar aceste pedepse complementare intră sub incidenţa primei reguli enunţate, căci dizolvarea este lipsită de sens a fi aplicată cumulativ chiar şi cu publicarea hotărârii de condamnare. Fiind o persoană juridică desfiinţată, nu are cine să mai suporte oprobiul celorlalte persoane juridice sau al opiniei publice, astfel că, deşi ar exista o aparenţă de oportunitate de cumul, şi acesta este lipsit de orice semnificaţie juridică;
b) a doua regulă de aplicare se referă la faptul că aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie când legea prevede această pedeapsă. Ce trebuie să înţelegem? Legiuitorul a dorit să păstreze prin simetrie regula aplicării facultative a pedepsei complementare, ca şi în cazul persoanei fizice, iar obligativitatea constituie o excepţie impusă prin norma de incriminare, care prevede expres o asemenea pedeapsă pentru persoana juridică;
c) pornind de la natura juridică a pedepsei complementare, trebuie arătat că executarea pedepsei complementare aplicate persoanei juridice se face după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Raţiunea acestei prevederi, care face să se deosebească de executarea pedepsei complementare de către persoana fizică, este dată. pe de o parte, de faptul că persoanei juridice nu i se pot aplica pedepse accesorii, care se execută concomitent cu pedeapsa principală, iar. pe de altă parte, pedeapsa principală a amenzii penale aplicată persoanei juridice nu impietează executarea concomitentă a pedepsei principale şi a celor complementare.
în situaţia dispunerii unei pedepse complementare în cazul persoanei juridice, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv, în funcţie de persoana juridică vizată, după cum urmează (art. 34 din Legea nr. 253/2013):
a) Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate reglementată de Legea nr. 31/1990, în vederea înscrierii menţiunii în registrul comerţului computerizat pentru persoane juridice şi persoane fizice;
b) Ministerului Justiţiei, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop lucrativ - asociaţii, fundaţii şi federaţii;
c) Tribunalului Bucureşti, pentru cazul partidelor, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul partidelor politice;
d) judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are sediul sindicatul, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul special;
e) judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul societăţilor agricole;
f) instituţiei sau autorităţii publice competente cu înregistrarea activităţii respective, pentru persoanele juridice înfiinţate prin acte normative;
g) Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, în cazul în care persoana juridică a fost condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni privind spălarea banilor ori finanţarea terorismului;
h) inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice, pentru a verifica respectarea interdicţiei dispuse.
