Urmele biologice
| Comentarii |
|
În categoria urmelor biologice se înscrie marea masă a urmelor de material biologic uman, îndeosebi produsele de secreție, excreție și țesuturile umane. Secrețiile principale sunt: saliva, secreția nazală și laptele matern. Excrețiile includ: urina, fecalele, sperma, sputa, vomismentele. Țesuturi moi sunt: sânge, piele, țesut muscular, masă cerebrală, iar țesuturi dure: oase și unghii. În grupa urmelor biologice sunt incluse și firele de păr, inclusiv urmele de miros care fac obiectul odorologiei judiciare.
Urmele biologice apar cu preponderență în cazul infracțiunilor săvârșite cu violență (omor, tâlhărie, viol, loviri), dar și în accidente de muncă sau rutiere, catastrofe aeriene, feroviare ori navale, incendii, explozii sau în infracțiunile contra patrimoniului. Raportat la frecvența cu care sunt întâlnite, dar și la calitatea elementelor științifice de individualizare, de circumstanți-ere a modului de săvârșire a faptei, putem aprecia că cele mai importante urme sunt cele de sânge, salivă, spermă și firele de păr.
În cadrul cercetării urmelor biologice va trebui să se stabilească: natura fiecărei urme, procesul lor de formare și vechimea lor. Cum unele pot fi anterioare sau posterioare faptei cercetate, se va căuta să se determine dacă au sau nu vreo corelație cu crima. Numai când în sens afirmativ există prezumții serioase, se vor înainta laboratoarelor de specialitate. Din cauza naturii lor perisabile, este necesar să fie conservate, ridicate și examinate cu maximum de operativitate. Examenul de laborator al acestei categorii de urme este unul complex, care, pe lângă cunoștințele de ordin criminalistic, necesită consultarea unor specialiști din diferite domenii de activitate, cum ar fi: medicina legală, biologie, chimie, toxicologie, antropologie.
Însușirea de către juriști a noțiunilor generale privind urmele biologice și a problematicii cercetării acestora are la bază două argumente majore:
- de modul în care organul judiciar descoperă și ridică de la locul faptei urmele biologice depinde nu numai reușita expertizei biocriminalistice, ci mai ales clarificarea unor probleme esențiale referitoare la fapta penală, în special la persoanele implicate în săvârșirea acesteia (participanți sau victimă);
- pregătirea materialelor în vederea expertizei, formularea corectă a întrebărilor adresate specialistului, precum și aprecierea concluziilor, admiterea sau respingerea lor nu se poate face decât de magistratul având un minimum de cunoștințe în domeniu, ceea ce reprezintă, în fond, o dovadă de probitate profesională.
Mențiuni privind investigarea biocriminalistică a altor categorii de urme biologice
Pe lângă urmele caracterizate printr-o frecvență mai mare (sânge, spermă, salivă), la locul faptei pot fi întâlnite și urme de urină, de materii fecale, vomismente, secreții nazale, lichid amniotic, vemix caseosa, transpirație , prin a căror examinare biocriminalistică este posibilă obținerea de date utile clarificării multor împrejurări privind natura și modul de săvârșire a faptei, inclusiv referitoare la persoana autorului.
Petele de urină se identifică prin examinarea la microscop a depunerilor provenite prin centrifugare și prin metoda croma-tografică (Tesar, 1960). După urmele de urină se poate stabili prezența alcoolului în sânge, precum și unele boli de care suferă persoana. În petele formate din resturi fecale, pe lângă elementele caracteristice, examinarea la microscop va urmări să descopere eventualele ouă de paraziți, care ajută la delimitarea celor bănuiți. De asemenea, urmele de fecale găsite la locul faptei conțin resturi nedigerate din alimentele consumate. Prin examenul de laborator se stabilește grupa sangvină, precum și bolile de care suferă persoana în cauză.
Pete sau urme obstetricale se găsesc în cazuri de avorturi și pruncucideri, pe saltele, rufăria de pat și de corp. Sunt produse de lichidul amniotic, de substanța sebacee cu care este acoperit copilul înainte de naștere. Diagnosticul acestora se face la microscop. Majoritatea petelor alimentare se evidențiază prin stabilirea albuminei, a amidonului, a zaharozei Dacă petele alimentare provin din vomismente, pe baza lor se poate stabili grupa sangvină a persoanei respective, chiar dacă a trecut o perioadă lungă de timp.
Urmele de transpirație se depun mai ales pe gulerele cămășilor, în interiorul pălăriilor și al căciulilor, pe ciorapi sau în interiorul încălțămintei. De multe ori pot fi descoperite pe batiste, fiind rămase prin ștergerea frunții, a feței sau a gâtului. Analiza transpirației poate duce la stabilirea grupei sangvine, în cazul în care persoana este de tip secretor.
Fată de rezonanta lor în soluționarea anumitor cazuri, nu poate fi justificată neglijarea acestora, din cauza unei anumite repulsii naturale față de asemenea urme, din care motiv sunt pur și simplu trecute cu vederea. Organul judiciar care efectuează cercetarea, o conduce sau o supraveghează este obligat să solicite concursul unui specialist biocriminalist pentru descoperirea, ridicarea și examinarea tuturor categoriilor de urme biologice apte să servească la obținerea de date privitoare la persoanele implicate într-o faptă penală.
