Vânzarea pe încercate
| Comentarii |
|
vânzarea pe încercate, vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiţia suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa acestora, destinaţiei bunului, potrivit naturii sale (art. 1681 alin. 1 Noul Cod Civil).
Din textul de lege rezultă că această varietate de vânzare este întotdeauna încheiată sub condiţie suspensivă (respectiv condiţia încercării bunului de către cumpărător sau de un împuternicit al acestuia; de exemplu, un expert în materie).
în cazul în care prin contractul de vânzare părţile au prevăzut că bunul vândut urmează să fie încercat, se prezumă că s-a încheiat o vânzare pe încercate (art. 1681 alin. 3 Noul Cod Civil).
încercarea are drept scop a stabili dacă bunul corespunde sau nu „criteriilor stabilite la încheierea contractului” (s.n.). Astfel, în cazul cumpărării unor bunuri tehnice, încercarea are drept scop verificarea funcţionării şi a calităţilor produsului.
De menţionat că rezultatul încercării nu este lăsat la aprecierea discreţionară a cumpărătorului (acesta motivând că nu îi place produsul), ci el trebuie să fie urmarea constatării obiective a unor caracteristici care îl fac impropriu destinaţiei sale, total sau parţial.
Pentru considerentele de mai sus, vânzătorul poate cere o expertiză a calităţilor şi a funcţionalităţii bunului obiect al contractului.
Contractul se încheie odată cu acordul de voinţe al părţilor, însă transferul dreptului de proprietate se va face numai după ce se cunoaşte rezultatul pozitiv al încercării. în consecinţă, până la îndeplinirea condiţiei, vânzătorul rămâne proprietarul bunului.
Dacă durata încercării nu a fost convenită şi din uzanţe nu rezultă altfel, condiţia se consideră îndeplinită în cazul în care cumpărătorul nu a declarat că bunul este nesatisfăcător în termen de 30 de zile de la predarea bunului (art. 1681 alin. 2 Noul Cod Civil).
De precizat că (în acest caz) riscul, fiind legat de predarea bunului, se strămută asupra cumpărătorului chiar dacă predarea s-a făcut în vederea încercării, iar vânzarea este afectată de o condiţie suspensivă.
Deşi vânzarea pe încercate se aseamănă cu vânzarea pe gustate, ele nu se confundă. Deosebirea constă în aceea că vânzarea pe gustate nu este un contract sub condiţie suspensivă, deoarece încheierea acestuia sun/ine abia după ce cumpărătorul a constatat că bunul corespunde dorinţei sale (obiectivă sau subiectivă). în acest caz, el poate refuza bunul pe simplul motiv că nu îi place (art. 1682 Noul Cod Civil) .
