Vânzarea cu opţiune (pact) de răscumpărare
Comentarii |
|
vânzarea cu opţiune (pact) de răscumpărare, este o varietate a vânzării prin care „vânzătorul îşi rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau dreptul transmis cumpărătorului”, restituind cumpărătorului preţul, cheltuielile şi uneori şi sporul de valoare (art. 1758-1762 Noul Cod Civil).
Răscumpărarea bunului înstrăinat este însă numai o opţiune, o facultate dată vânzătorului, care o poate exercita (caz în care vânzarea se desfiinţează cu efecte de la data încheierii contractului, iar vânzătorul redobândeşte proprietatea lucrului înstrăinat) sau nu (caz în care vânzarea se consolidează, iar cumpărătorul rămâne definitiv proprietarul lucrului).
Opţiunea de răscumpărare nu poate fi stipulată pentru un termen mai mare de 5 ani (dacă s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani).
în consecinţă, soarta contractului de vânzare-cumpărare este diferită după cum vânzătorul şi-a exercitat sau nu opţiunea de răscumpărare:
- dacă şi-a exercitat opţiunea de răscumpărare, vânzătorul trebuie să restituie cumpărătorului preţul primit şi cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare (inclusiv a formalităţilor de publicitate), dar şi cheltuielile pentru ridicarea şi transportul bunului, cheltuielile necesare, precum şi cele utile (acestea din urmă, numai în limita sporului de valoare);
- când vânzătorul nu şi-a exercitat opţiunea în termenul stabilit, condiţia rezo-lutorie care afecta vânzarea este considerată a nu se fi îndeplinit, iar dreptul cumpărătorului, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, se consolidează.
Vânzarea cu opţiune de răscumpărare are natura juridică a unei vânzări supuse unei condiţii rezolutorii exprese (condiţie ce constă în facultatea pe care şi-o rezervă vânzătorul de a relua lucrul vândut).
Vânzarea cu opţiune de răscumpărare produce, în general, efectele caracteristice contractului afectat de o condiţie rezolutorie (art. 1407 Noul Cod Civil).
Ca excepţie la regula de mai sus, vânzătorul este ţinut de locaţiunile încheiate de cumpărător înaintea exercitării opţiunii, dacă au fost supuse formalităţilor de publicitate, dar nu mai mult de 3 ani din momentul exercitării (art. 1760 alin. 1 Noul Cod Civil).
Pentru exercitarea opţiunii, vânzătorul trebuie să îi notifice pe cumpărător şi pe orice subdobânditor (căruia dreptul de opţiune îi este opozabil) şi în termen de o lună să consemneze sumele datorate la dispoziţia acestora, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita opţiunea de răscumpărare (art. 1760 alin. 2 şi 3 Noul Cod Civil).
Când diferenţa dintre preţul răscumpărării şi preţul plătit pentru vânzare depăşeşte nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, preţul răscumpărării va fi redus la preţul plătit pentru vânzare (art. 1762 alin. 2 Noul Cod Civil). întrucât domeniul dobânzii legale priveşte, prin natura sa, mai ales, nivelul şi limitele preţului (decât despăgubirile), apreciem că dispoziţiile actului normativ respectiv sunt pe deplin aplicabile în acest caz.
în practică, instituţia vânzării cu pact de răscumpărare este folosită ca instrument de garantare indirectă a unor împrumuturi băneşti realizate între persoane fizice.
Prohibită anterior în scopul înlăturării cametei.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Vânzarea cu opţiune (pact) de răscumpărare
