Allan contra Marea Britanie - Suspendarea termenului de 6 luni Tardivitate
| Comentarii |
|
CEDO, secţia III, decizia Allan versus Marea Britanie, 28 august 2001, 48539/99
Trecerea termenului de 6 luni la care face referire art. 35 din Convenţie este, în principiu, întrerupt de introducerea unei prime scrisori a reclamantului prin care acesta indică intenţia sa de introducere a unei plângeri în faţa Curţii.
Suspectat de furt calificat, reclamantul a fost arestat împreună cu o altă persoană. Dacă aceasta din urmă a mărturisit participarea la această infracţiune, precum şi la alte furturi asemănătoare, reclamantul a negat orice implicare a sa în comiterea acestor infracţiuni. Întrucât poliţia suspecta că cei doi ar fi comis şi un omor cu ocazia unuia dintre furturi, cu autorizarea persoanei competente, autorităţile au plasat instrumente de înregistrare audio şi video în celula celor doi şi la vorbitor. Vizitele unui prieten al reclamantului au fost înregistrate, iar un coleg de celulă a fost dotat cu un instrument de înregistrate pentru a obţine probe din partea reclamantului. În cursul procesului, juraţii au fost instruiţi să tragă anumite concluzii din tăcerea pe care a păstrat-o reclamantul pe durata interogatoriilor şi a procesului. La finele procedurii, reclamantul a fost condamnat pentru omor.
Art. 35. Termenul de 6 luni. Trecerea termenului de 6 luni la care face referire art. 35 din Convenţie este, în principiu, întrerupt de introducerea unei prime scrisori a reclamantului prin care acesta indică intenţia sa de introducere a unei plângeri în faţa Curţii. Pentru capetele de plângere care nu sunt menţionate în plângerea iniţială, trecerea acestui termen nu este întreruptă de introducerea unei plângeri în faţa Curţii care vizează alte capete de plângere. În speţă, problema existenţei unor concluzii defavorabile pe care le-a tras juriul din tăcerea reclamantului nu a fost ridicată în faţa Curţii decât printr-o scrisoare din 18 septembrie 2000. Chiar dacă avocaţii reclamantului invocaseră probleme lipsei de echitate a procedurii într-o scrisoare anterioară, aceasta era circumscrisă în întregime înregistrărilor clandestine şi utilizării informatorului. Nu se poate a considerat că chestiunea dreptului la tăcere al reclamantului ar fi strâns legată de celelalte susţineri şi că nu ar putea fi examinată distinct. Aşadar, constatând că epuizarea căilor de recurs interne a avut loc la data de 18 ianuarie 1999, această parte a plângerii este inadmisibilă, fiind tardiv introdusă.
| ← Gaillard contra Franţei - Inadmisibilitate Pasivitatea... | Timurtas contra Turciei - Persoana disparuta Refuz depunere... → |
|---|
