Peers contra Greciei - Conditii detentie Celula suprapopulata Obligarea de a ramane inchis
| Comentarii |
|
CEDO, secţia II, hotărârea Peers versus Grecia, 19 aprilie 2001, 28524/95
Absenţa unui scop de umilire din partea autorităţilor nu exclude de o manieră definitivă constatarea violării art. 3.
Reclamantul, cetăţean britanic, a fost arestat în august 1994 în Grecia şi condus într-un centru de detenţie, unde a fost plasat în unitatea de izolare din cauza faptului că era dependent de heroină. Reclamantul a fost ulterior transferat în altă unitate a centrului de detenţie şi a fost condamnat pentru infracţiuni la legea privind deţinerea de stupefiante în iulie 1995. Prin plângerea sa, reclamantul s-a plâns de condiţiile de detenţie, constate şi de către o comisie a Consiliului Europei şi de către Comitetul european pentru prevenirea torturii (CPT). Astfel, celula reclamantului era suprapopulată; era extrem de cald în timpul verii şi lipsită de un sistem de aerisire sau ventilaţie; lipsită de lumină naturală; lumina artificială era prea slabă pentru a se putea citi; celula avea toaletă turcească, care nu era închisă sau mascată în vreun fel; nu există nicio posibilitate de a te spăla în interiorul celulei, iar condiţiile generale de igienă erau foarte rele.
Art. 3. Curtea nu poate decât să accepte susţinerile reclamantului privind condiţiile de detenţie, confirmate de rapoarte ale unor organizaţii internaţionale. Cu toate că reclamantului îi era permis să iasă din celulă în cursul zilei, acesta era obligat să rămână închis în timpul serii şi al nopţii, astfel încât era supus acelor condiţii care puteau deveni insuportabile pe perioada verii o perioadă de timp. E adevărat că nimic nu indică existenţa unei veritabile intenţii de a-l umili pe reclamant, însă absenţa unui astfel de scop nu exclude de o manieră definitivă constatarea violării art. 3. Faptul că autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a ameliora condiţiile detenţie, care pot fi socotite în mod obiectiv inacceptabile, denotă o lipsă de respect pentru reclamant. Condiţiile de detenţie în discuţie au adus atingere demnităţii umane a reclamantului şi i-au provocat sentimente de deznădejde şi inferioritate, ce constituie urmările unui tratament inuman şi degradant.
| ← Arbore contra Italiei - Proceduri interne paralele Disjungere... | Veznedaroglu contra Turciei - Lipsa unui recurs intern Calculul... → |
|---|
