Correia de Matos contra Portugaliei - Dreptul unui acuzat de a se apăra singur Numirea forţată a unui apărător din oficiu Consecinţe
Comentarii |
|
CEDO, secţia III, decizia Correia de Matos contra Portugalia, 15 noiembrie 2001, 48188/99
Decizia de a permite unui acuzat penal să se apere singur sau de a-i desemna un avocat din oficiu intră în marja de apreciere a statelor contractante.
Reclamantul a fost avocat şi comisar al curţii de conturi a fost suspendat din calitatea de avocat, din cauza incompatibilităţii între cele două profesii, printr-o decizia din 1993, publicată în 2000. În 1996, reclamantul a fost trimis în judecată pentru insultarea unui magistrat, fiindu-i desemnat un avocat din oficiu, deşi reclamantul a solicitat dreptul de a se apăra singur. În ciuda cererilor repetate de a se apăra singur, reclamantului nu i s-a permis acest fapt, fiind apărat în tot cursul procedurii de un avocat din oficiu. În urma finalizării procesului, reclamantul a fost condamnat la 170 zile-amendă şi dauna interese civile.
Art. 6 § 3 lit. versus Decizia de a permite unui acuzat penal să se apere singur sau de a-i desemna un avocat din oficiu intră în marja de apreciere a statelor contractante care sunt mai bine plasate decât Curtea pentru a alege mijloacele cele mai utile pentru a permite sistemului lor judiciar să garanteze dreptul la apărare, aspectul esenţial fiind acela ca persoana în cauză să poată prezenta o apărare conformă cu exigenţele unei proceduri echitabile. În speţă, motivele reţinute pentru a impune asigurarea apărării unui avocat par să fi fost pertinente şi suficiente. Este vorba, în realitate, de a măsură luată în interesul celui acuzat şi care viza apărarea eficace a acestuia, astfel încât instanţele naţionale ar fi putut, în mod legitim, să considere că interesele justiţiei impuneau desemnarea obligatorie a unui avocat. Faptul că acuzatul era, la rândul său, avocat nu schimbă această constatare, câtă vreme o persoană acuzată nu poate să evalueze de fiecare dată interesele în joc şi să-şi asigure o apărare eficace. În speţă, Curtea a considerat că apărarea reclamantului a fost corect asigurată, astfel că art. 6 nu a fost violat.
← AM contra Italiei - Condiţii de detenţie Tratament degradant | Kostovski contra Olandei - Probe obţinute în cursul urmării... → |
---|