GB contra Bulgariei - Condamnat la moarte Moratoriu privind execuţiile Culoarul morţii Izolarea deţinutului
Comentarii |
|
CEDO, secţia I, hotărârea GB contra Bulgariei, 11 martie 2004, 42346/98
Izolarea unei persoane fără ca măsura să fie justificată de raţiuni de securitate intră sub incidenţa art. 3.
În mai 1990, reclamantul a fost condamnat la moarte, pedeapsă confirmată de către instanţa supremă în octombrie 1990. Între timp, în iulie 1990, a intervenit un moratoriu privind pedeapsa cu moartea, care a durat până în 1998, când aceasta a fost abolită. În tot acest interval, au existat mai multe încercări de emitere a unei legi care să permită continuarea aplicării sancţiunilor capitale. Reclamantul a invocat faptul că pe durata moratoriului a suferit un tratament inuman, la acesta adăugându-se condiţiile de detenţie, în special între 1995 şi 1998, când a fost izolat în celulă, cu excepţia unei plimbări zilnice de o oră.
Art. 3 („Interzicerea torturii”). Tratament inuman şi degradant. Chiar dacă Bulgaria a ratificat Convenţia în 1992, iar Curtea nu are competenţă ratione temporis decât de la acea dată, ansamblul perioadei de detenţie poate fi luat în considerare în estimarea existenţei unui tratament inuman. Curtea a constatat că condiţiile generale de detenţie pe perioada moratoriului nu pot conduce la concluzia existenţei unui culoar al morţii. Dacă este evidentă o stare de anxietate a reclamantului în acest interval de timp, este cert că ea a scăzut cu timpul. Totuşi, dacă la aceasta se adaugă faptul că reclamantul fost izolat în celulă, fără ca statul să motiveze decizia prin raţiuni de securitate, şi condiţiile generale de detenţie, se poate afirma că minimul de gravitate pe care trebuie să îl atingă un tratament pentru a fi contrar art. 3 este realizat, astfel încât există o violare a art. 3.
← Farbtuhs contra Letonia - Deţinut bolnav Condiţii | Rivas contra Franţei - Recurs la forţă Încercare de evadare... → |
---|