Jabari contra Turciei - Expulzare Conditii de interdictie a expulzarii Existenta unui risc in statul de destinatie
| Comentarii |
|
CEDO, secţia IV, hotărârea Jabari c. Turcia, 11 iulie 2000, 40035/98
Expulzarea unei persoane ce riscă să fie lapidată este interzisă prin dispoziţiile art. 3.
Reclamanta, cetăţean iranian, a avut o legătură amoroasă cu un bărbat căsătorit. Reclamanta a fost arestată în Iran în timp ce se plimba pe stradă cu acel bărbat şi a trebuit să se supună unui examen de constatare a stări ide virginitate. Odată eliberată, reclamanta s-a refugiat în Turcia, cu intenţia de a emigra în Canada cu ajutor unui paşaport fals, cu escală în Franţa. Ajunsă pe aeroportul de Paris, ea a fost reţinută de poliţia franceză pentru că se afla în posesia unui paşaport fals şi trimisă înapoi la Istanbul. În Turcia a fost arestată pentru posesia paşaportului fals şi s-a dispus expulzarea sa. Cererea sa de azil a fost respinsă pe motiv că nu a fost formulată în termen de cinci zile de la intrarea pe teritoriul Turciei. Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi i-a acordat statutul de refugiat, însă o instanţă de judecată a respins cererea sa de anulare a deciziei de expulzare. La cererea CEDO, reclamantei i s-a acordat un permis de sejur temporara până la judecarea prezentei cauze.
Art. 3. Curtea nu a fost convinsă că autorităţile turce au apreciat la modul serios susţinerile reclamantei, în special caracterul plauzibil al acestora. Omisiunea de a cere azil în termen de cinci de la data refugierii sale în Turcia este uşor explicabil prin starea de teamă a reclamantei, iar aplicarea automată şi sistematică a unui termen atât de scurt poate fi considerată ca fiind contrară protecţiei valorilor fundamentale consacrate de art. 3. Curtea a considerat că, atâta vreme cât Înaltul Comisariat a audiat-o pe reclamantă ş ia putut aprecia credibilitatea acesteia, trebuia ţinut cont de concluziile sale. Ţinând cont de faptul că, după toate informaţiile, situaţia din Iran nu a evoluat sensibil, iar adulterul este în continuare sancţionat cu lapidarea, Curtea a constatat că, în cazul expulzării sale, reclamanta riscă în mod serios şi real să fie supusă unui tratament interzis prin art. 3. De aceea, Curtea decide că, dacă statul pârât va executa decizia de expulzare, va exista o violare a art. 3.
| ← Cipru contra Turciei - Aplicabilitatea Conventiei Nordul... | Handyside contra Marea Britanie - Conditii de aplicare ale... → |
|---|
