King şi alţii contra Marea Britanie - Câştigurile viitoare Noţiunea de bun
| Comentarii |
|
CEDO, secţia III, decizia King şi alţii versus Marea Britanie, 26 septembrie 2000, 37682/97
Câştigurile viitoare nu pot fi considerate un bun în sensul Convenţiei decât de la momentul la care sunt percepute ori există deja o creanţă executorie.
Reclamanţii sunt proprietari ai mai multor afaceri cu arme de foc. În 1997, a fost adoptată o nouă lege a armelor de foc, ca reacţie în urma unui incident petrecut în Scoţia în cursul căruia o persoană înarmată cu un pistol a intrat într-o şcoală şi a ucis mai muţi elevi şi profesori. Noua lege a incriminat ca şi infracţiune deţinerea, achiziţionarea, obţinerea, fabricarea, vânzarea sau orice alte operaţiuni cu pistoale. Reclamanţii au susţinut în faţa Curţii devalorizarea afacerilor lor şi faptul că nu au primit nicio despăgubire pentru aceasta din partea autorităţilor.
Art. 1 din Protocolul nr. 1. Clientela poate constitui un element care trebuie luat în calcul pentru evaluarea unei activităţi profesionale, însă câştigurile viitoare nu pot fi considerate un bun în sensul Convenţiei decât de la momentul la care sunt percepute ori există deja o creanţă executorie. În speţă, reclamanţii se plâng de o pierdere a unor venituri viitoare, de pierderea clientelei şi de devalorizarea afacerilor lor.
Curtea a considerat că diminuarea valorii comerţului realizat de către reclamanţi apreciată prin pierderea veniturilor viitoare iese din sfera de aplicabilitate a textului Convenţiei. De asemenea, Curtea a considerat că eventuala atingere a drepturilor patrimoniale ale reclamanţilor constituie mai degrabă o reglementare a folosinţei lucrurilor decât o privare de proprietate. În raport de incidenţa modificărilor legislative din 1997, presupunând că acestea au afectat clientela reclamanţilor, acest fapt s-a petrecut în urma exercitării unei opţiuni legislative a statului. Modificările au fost luate pentru a răspunde aşteptărilor societăţii, nevoilor acesteia, astfel încât Curtea admite că statele beneficiază de o amplă marjă de apreciere atunci când decid luarea şi amploarea unei astfel de interdicţii. În fine, legiuitorul a considerat justă despăgubirea doar a proprietarilor de pistoale, indiferent dacă aceştia erau comercianţi sau persoane fizice, nu şi acordarea unei despăgubiri pentru pierderea unei clientele, ceea ce Curtea a considerat o fi o măsură proporţională cu scopul vizat. De aceea, plângerea reclamanţilor este vădit nefondată.
| ← Belvedere Alberghiera S.r.l. contra Italiei | Fostul Rege al Greciei contra Greciei - Familie regală... → |
|---|
