CEDO, secţia I, hotărârea Stoichkov c. Bulgaria, 24 martie 2005, 9808/02
Detenţia unei persoane condamnate în lipsă este nejustificată începând cu data respingerii cererii de rejudecare a cauzei în prezenţa sa.
Reclamantul a părăsit Bulgaria în 1988. În 1989, acesta a fost condamnat în contumacie la zece ani de închisoare pentru viol şi tentativă de viol. În 2000, reclamantul s-a întors în Bulgaria, unde a fost arestat şi încarcerat pentru a-şi executa pedeapsa. Cererea sa de eliberare, fondată pe intervenirea prescripţiei, a fost respinsă de către procurorul de district, de către procurorul regional şi apoi de către cel de pe lângă Curtea de Casaţie, pe motiv că prescripţia fusese întreruptă prin diverse măsuri vizând executarea pedepsei. În 2001, instanţa supremă a respins o cerere de redeschidere a procesului penal pe fond, pe motiv că dosarul a fost distrus în 1997, ceea ce face revizuirea soluţiei imposibilă.
Art. 5 § 1 lit. a. Curtea observă că nimic nu indică faptul că reclamantul ar fi renunţat la dreptul de a compărea şi a se apăra în faţa instanţei în cursul procedurii din 1989. De aceea, ar fi trebuit să poată să obţină revizuirea procesului pe fond. De la 1 ianuarie 2000, dreptul bulgar permite o astfel de redeschidere a procedurii, însă reclamantului i s-a respins cererea pe motiv că dosarul cauzei nu mai există. În aceste condiţii, Curtea a considerat că, procedura penală îndreptată împotriva reclamantului, în condiţiile în care acesta nu poate obţine revizuirea ei, a fost o procedură condusă în contra dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil. În consecinţă, privarea de libertate a reclamantului a fost licită până în 2001, întrucât el era deţinut în urma unei condamnări legale din partea unei instanţe, însă a devenit ilicită după refuzul instanţei supreme de a redeschide procedura.
Art. 5 § 4. Dreptul la recurs contra detenţiei. Argumentul reclamantului potrivit căruia nu putea să fie deţinut întrucât executarea faptei se prescrisese este un argument distinct faţă de obiecţiile sale de fond. Legalitatea detenţiei sale nefiind sigură, reclamantul ar fi trebuit să poată contesta în faţa unui tribunal problema legalităţii detenţiei sale. Or, în dreptul bulgar chestiunile legate de legalitatea executării pedepselor sunt date în competenţa procurorilor şi nu există vreo posibilitate de contestare judiciară a soluţiei acestora. De aceea, art. 5 § 4 a fost violat.
Art. 5 § 5. Cum dreptul bulgar nu cunoaşte nici o posibilitate de despăgubiri pentru violările dreptului lui la libertate constatate mai sus, a fost violat şi art. 5 § 5.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Stoichkov contra Bulgaria - Persoană condamnată în contumacie. Cerere de rejudecare. Respingere. Conseci
