Art. 107 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni
Comentarii |
|
Societăţile pe acţiuni
SECŢIUNEA I
Despre acţiuni
Art. 107
(1) Constituirea de garanţii reale asupra propriilor acţiuni de către societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, este considerată a fi dobândire în sensul art. 1031, 104, 1041, 105, 1051 şi 106.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul operaţiunilor curente ale băncilor şi ale altor instituţii financiare.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;
Art. 1071
(1) Subscrierea, dobândirea sau deţinerea de acţiuni ale unei societăţi pe acţiuni de către o altă societate la care societatea pe acţiuni deţine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau ale cărei decizii pot fi influenţate în mod semnificativ de societatea pe acţiuni este considerată ca fiind efectuată de către societatea pe acţiuni însăşi.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se vor aplica şi atunci când societatea prin intermediul căreia se efectuează subscrierea, dobândirea sau deţinerea de acţiuni menţionată este guvernată de legea unui alt stat.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;
← Art. 106 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni | Art. 108 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni → |
---|
Daca societetea pe actiuni A-NELISTATA si inchisa detine controlul intr-o societete pe actiuni B, listata,avand 33 %,
iar aceasta a fost ajutata sa detina 7% din A de catre administratorii lui A-se poate considera ca cele 7% sunt detinute tot de A ?Cele 7% ar mai avea drept de vot sau ar fi suspendat ca si dividendele la si de la A?.AGEA de la A nu a aprobat vanzarea catre B niciodata.Se impune reducerea capitalului la A cu cele 7% ?Cui sa ne adresam pt o reglementare legala a situatiei daca nici A nici B nu sunt gata sa o faca ?
Prevederile alin. (1) vizează aşa-numita subscriere, deţinere ori dobândire „încrucişată", operaţiuni realizate de către societăţi comerciale pe acţiuni şi de alte forme de societăţi, la care acele societăţi pe acţiuni au o participare majoritară, ori
Citește mai mult
care le permite un drept de vot decisiv (drept de control).Deşi textul alin. (1) este relativ prolix, fiind lipsit, de acurateţea gramaticală şi lexicală necesară reglementării unei probleme juridice deosebit de subtile, suntem de părere că are în vedere ipoteze de următorul tip:
O societate comercială de orice formă - cu răspundere limitată, pe acţiuni etc. -subscrie, adică se angajează să plătească şi să dobândească, ori doar dobândeşte direct sau numai deţine, ca mandatar cu sau fără reprezentare al altei persoane (detentor precar), acţiuni emise de o societate comercială pe acţiuni, societate care, anterior unei astfel de operaţiuni, deţinea majoritatea drepturilor de vot (avea statutul unei firme-mamă) sau, deşi nu era o „firmă mamă", drepturile speciale pe care le deţinea îi permiteau să exercite o influenţă decisivă asupra deciziilor acelei societăţi (deţinea controlul acelei societăţi). în astfel de situaţii, printr-o ficţiune legală care, nu are o justificare temeinică şi o finalitate clară, subscrierea, dobândirea ori doar deţinerea, de către societatea fiică sau de cea controlată de societatea pe acţiuni, de acţiuni emise de aceasta, indiferent de cota de subscriere, are semnificaţia juridică a unei operaţiuni de dobândire a propriilor acţiuni de către societatea emitentă. Aşadar, deşi din punct de vedere patrimonial-juridic cele două entităţi implicate în astfel de operaţiuni sunt distincte şi independente, fiecare dintre ele fiind subiect de drept emitent de titluri de legitimare societare specifice, ai căror beneficiari nu sunt numai ele însele - în mod reciproc - ci şi alte categorii de persoane, dacă societatea fiică sau controlată va face investiţii financiare la societatea mamă ori de control, aceasta din urmă ar putea fi afectată în mod semnificativ, în sensul încălcării dispoziţiilor art. 103 şi 103" din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu toate consecinţele pe care le-am analizat şi expus prin comentariile aferente acelor articole.
Aşa fiind, se pune următoarea întrebare: oare asemenea dispoziţii legale nu sunt de natură să prohibească constituirea şi funcţionarea unor societăţi de grup de tipul holdingurilor, trusturilor, concernelor etc., atât timp cât controlul concentrărilor economice este unul prealabil şi realizat prin autorităţi administrative autonome şi specializate şi de natură să preîntâmpine restrângerile liberei concurenţe? reglementarea dată de art. 1071 este una excesivă şi fără o justificare practică temeinică.
Persoanele cu care entitatea acţionează în mod concertat deţine/deţin direct, în calitate de acţionar/ acţionari, drepturi de vot asupra emitentului, iar entitatea deţine ea însăşi, în mod direct, suplimentar faţă de deţinerile care se consideră a fi indirecte, drepturi de vot asupra emitentului; b) persoana cu care entitatea acţionează în mod concertat este persoană juridică - acţionar al emitentului, iar entitatea poate influenţa modalitatea de exercitare a drepturilor de vot deţinute direct de respectiva persoană juridică-acţionar al emitentului, ca urmarea faptului că entitatea, singură sau împreună cu persoanele cu care acţionează concertat, altele decât persoana juridică acţionar al emitenului, deţine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot asupra persoanei juridice-acţionar al emitenului, ori pentru că entitatea, singură sau împreună cu persoanele cu care acţionează concertat, altele decât persoana juridică- acţionar al emitentului: 1) poate să numească ori să revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori alte persoane cu putere de decizie în persoana juridică- acţionar al emitentului; 2) poate exercita o influenţă semnificativă asupra persoanei juridice - acţionar al emitentului, în virtutea unor clauze cuprinse în contractele încheiate cu persoana juridică - acţionar al emitentului sau a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al persoanei juridice - acţionar al emitentului 3) este acţionar sau asociat al persoanei juridice - acţionar al emitentului şi a numit singură ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor filialei în ultimele două exerciţii financiare, ori, în fine, controlează singură, în baza unui acord încheiat cu ceilalţi acţionari sau asociaţi, majoritatea drepturilor de vot".
2. Alineatul (2) al articolului pe care-l comentăm, intenţionând probabil să marcheze faptul că nu are importanţă naţionalitatea societăţii comerciale care subscrie, dobândeşte ori deţine acţiuni emise de o societate pe acţiuni de naţionalitate română, dar care, la rândul ei, are o participare majoritară sau de vot decisiv la societatea subscriitoare -dobânditoare - deţinătoare, printr-o formulare „neatentă" se referă doar la o societate comercială care ar putea juca rolul unui intermediar profesionist: mandatar fără reprezentare, comisionar, agent al altei societăţi, nu şi la o societate care subscrie, dobândeşte şi deţine în mod direct astfel de participaţii, şi al cărui statut organic este supus altei legi decât cea română.
Ipoteza evocată de alin. (2) presupune ca societatea pe acţiuni care este avută în vedere este „mama" ori societatea de control a unei societăţi comerciale de naţionalitate diferită de cea română, situaţie care presupune o investiţie românească directă de capital în străinătate.
Noi credem că intenţia reală a autorilor textului menţionat a fost aceea de a atrage atenţia celor vizaţi asupra faptului că şi în situaţia în care societatea fiică ori cea controlată este de altă naţionalitate decât cea română, soluţia juridică reglementată de alin. (1) îşi va găsi aplicarea.
Din punctul de vedere doctrinei de drept internaţional privat, dispoziţiile alin. (2) au natura juridică a unor norme de aplicaţie imediată ori materiale care, datorită gradului lor mare de imperativitate, exclud orice conflict de legi într-o astfel de materie).
Oricare ar fi fost intenţia reală a redactorilor alin. (1) şi (2) ale art. 1071, apreciem că, de lege ferenda, se impune o regândire şi o reformulare a dispoziţiilor menţionate, ţinând seama ele realităţile şi tendinţele în materia societăţilor comerciale care se înregistrează în ţara noastră.
Referitor la dobândirea propriilor acţiuni de către societăţile comerciale trebuie remarcat că prevederile respective, au fost controlate sub aspectul constituţionalităţii lor, concluzia Curţii Constituţionale fiind aceea că „ (...) limitarea, constând în suprimarea dreptului de vot conferit de acţiunile achiziţionate în condiţiile la care se referă textul de lege, urmăreşte prevenirea corupţiei şi asigurarea funcţionării regulilor economiei de piaţă şi se aplică, în egală măsură, tuturor agenţilor economici aflaţi în aceiaşi situaţie, indiferent de forma de proprietate pe care o reprezintă, astfel că sunt respectate dispoziţiile constituţionale privind dreptul de proprietate privată". Deşi motivarea dată de Curtea Constituţională este discutabilă, după părerea mea, datorită gradului foarte mare de generalitate a argumentelor reţinute, ea rămâne un reper teoretic important care poate fi utilizat pentru analiza şi înţelegerea prevederilor legale.
în acest sens, alin. (1) asimilează operaţiunea de a consimţi la constituirea de garanţii reale - în drept, doar garanţii reale mobiliare constituibile în condiţiile art. 99^1 şi ale Titlului VI
Citește mai mult
al Legii nr. 99/1999 - asupra acţiunilor proprii ale societăţii, indiferent dacă constituirea se realizează în nume propriu sau prin intermediari, cu operaţiunile de dobândire a propriilor acţiuni de către societatea comercială emitentă.Din păcate, chiar şi în noua sa redactare, textul alin. (1) ni se pare destul de neclar şi imprecis, deoarece nu vedem cum s-ar putea constitui, de către o societate comercială, o garanţie reală mobiliară asupra unor acţiuni emise de ea, înainte de a le fi dobândit în mod legitim. Prevederea citată ar putea avea un sens ori o justificare logică, doar în situaţia în care societatea a devenit, anterior constituirii garanţiei, proprietara acelor acţiuni în condiţiile legii. Chiar şi într-o astfel de ipoteză, ne întrebăm de ce ar trebui să se considere că acea constituire de garanţie echivalează cu dobândirea propriilor acţiuni, atât timp cât acele acţiuni constituite în garanţie erau deja dobândite de societate? Apreciem că dispoziţia alin. (1) este incidenţă şi relevantă doar pentru a stabili limitele de dobândire şi de deţinere de către societate a propriilor acţiuni, operaţiuni care se pot se pot face atât în mod direct, în condiţiile prevederilor art. 1031, 104 şi 104" din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cât şi în mod indirect, în condiţiile art. 107. Astfel, spre exemplu, dacă anterior constituirii garanţiei, societatea dobândise o cotă de acţiuni reprezentând 7% din totalul capitalului social, iar ulterior constituirii garanţiei pe acele acţiuni, se ajunge la situaţia de a depăşi 10% din totalul capitalului social, acţiunile care depăşesc acea limită vor trebui înstrăinate, sub sancţiunile impuse de lege.
2. Și operaţiunea de constituire în garanţie a propriilor acţiuni trebuie înregistrată în registrul acţionarilor, precum şi în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, aşa cum prevede art. 99^1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, pentru a-i conferi opozabilitate faţă de ceilalţi acţionari, respectiv faţă de terţi.
3. în fine, alin. (2) al art. 106 exceptează de la asimilarea efectelor constituirii în garanţie cu cele ale dobândirii propriilor acţiuni constituirea în garanţie a propriilor acţiuni emise de bănci şi alte instituţii financiare, în cadrul operaţiunilor lor curente.