Art. 219 Reducerea sau majorarea capitalului social
Comentarii |
|
Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 219
(1) Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.
(2) Dacă majorarea de capital propusă nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat în cuantumul subscrierilor primite doar dacă condiţiile de emisiune prevăd această posibilitate.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;
← Art. 218 Reducerea sau majorarea capitalului social | Art. 220 Reducerea sau majorarea capitalului social → |
---|
Pentru aceste motive, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale prevede obligativitatea societăţii comerciale de a aduce la îndeplinire hotărârea de majorare a capitalului în termen de cel mult un
Citește mai mult
an de la data adoptării. Această cerinţă se referă la majorarea capitalului societăţii pe acţiuni şi ea nu se referă la vărsarea capitalului subscris (operaţiune care se poate întinde şi pe 3 ani de la data publicării hotărârii - art. 220 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale), ci la durata termenului acordat pentru exerciţiul dreptului de preferinţă şi în care acţionarii trebuie să opteze pentru subscriere.Pentru a ajunge la această concluzie este necesar să examinăm semnificaţia sintagmei „aducere la îndeplinire". Este evident că ea marchează momentul de la care hotărârea produce efecte iar acest moment nu poate fi altul decât cel al înregistrării în registrul comerţului a hotărârii de majorare a capitalului subscris. Dacă avem în vedere că majorarea capitalului social cu acordarea unui drept de preferinţă pentru acţionarii existenţi se produce prin două hotărâri ale adunării generale extraordinare - una de principiu şi una de aprobare a subscrierilor efective, rezultă că „aducerea la îndeplinire" înseamnă subscrierea acţiunilor nou emise în cadrul majorării capitalului, fie de către acţionarii existenţi, fie de către public, operaţiune care trebuie să se încheie în termen de cel mult un an de la adoptarea primei hotărâri.
2. Subscrierea majorării capitalului societăţii pe acţiuni este, aşa cum am arătat mai sus, un proces care cuprinde mai multe operaţiuni: o primă hotărâre care aprobă majorarea şi acordă un drept de preferinţă acţionarilor existenţi, împlinirea unui termen în care aceştia îşi exercită dreptul de preferinţă, eventual acordarea unui termen suplimentar în care acţionarii existenţi pot să subscrie, cu prioritate, acţiunile rămase nesubscrise şi apoi, dacă nici astfel nu a fost subscrisă integral emisiunea de acţiuni, oferirea acţiunilor nesubscrise către public (ceea ce nu înseamnă emiterea unui oferte publice, în înţelesul dat acestei noţiuni de Legea nr. 297/2004, ci doar faptul că acţiunile pot fi oferite spre subscriere terţilor).
Dacă nici astfel acţiunile nu au fost subscrise integral - evident în termenul de un an de la publicare, fixat mai sus - capitalul va putea să fie majorat şi numai în limita subscrierilor efectuate de acţionari sau terţi, dacă hotărârea prin care s-a adoptat, în principiu, majorarea şi care reglementează condiţiile de emisiune, prevăd această posibilitate. Per a contrario, rezultă că dacă o asemenea eventualitate nu este prevăzută, majorarea eşuează şi ea nu poate fi adusă la îndeplinire.
Credem că o asemenea concluzie este prea severă. In fond, chiar dacă această eventualitate nu este prevăzută de condiţiile de emisiune, nu există niciun impediment ca adunarea generală extraordinară, care ia cunoştinţă de subscrierile primite, să adopte o hotărâre prin care să limiteze majorarea de capital la cuantumul subscrierilor primite. O asemenea hotărâre nu încalcă cu nimic drepturile acţionarilor existenţi, care au avut ocazia să îşi exercite dreptul de preferinţă şi este în interesul societăţii, care îşi sporeşte astfel resursele financiare disponibile pentru desfăşurarea activităţii.