Decizia CCR nr. 416 din 3.07.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. OUG nr. 80/2013 - taxele judiciare de timbru şi celor ale art. 197 din C. pr. civ.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și celor ale art. 197 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Duță în Dosarul nr. 8.928/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

2. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 457D/2014.

3. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 13 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 8.928/105/2013/a1, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și celor ale art. 197 din Codul de procedură civilă.

6. Excepția a fost ridicată de petentul Marin Duță cu ocazia soluționării cererii de reexaminare a încheierii de ședință din Camera de consiliu din data de 7 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 8.928/105/2013, considerată nelegală și netemeinică deoarece nu cuprinde părțile chemate în judecată.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, în notele scrise depuse la dosar, se limitează în a enumera prevederile constituționale pretins încălcate de dispozițiile de lege criticate, fără a argumenta însă în ce anume constă contrarietatea acestora cu Legea fundamentală.

8. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin art. 21 din Constituție.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, și cele ale art. 197 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012.

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) - Statul român, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătății și art. 47 - Nivelul de trai.

14. Curtea a mai fost sesizată de Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Marin Duță într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare a unei încheieri de ședință.

15. Cu acel prilej, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 250/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 27 mai 2014, constatând că este nemotivată, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu arată în ce anume constă contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu normele constituționale invocate.

17. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că simpla enumerare a unor prevederi constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate "motivate“ într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea criticii de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu de Curtea Constituțională.

18. În acest sens este Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, prin care Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepție este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia "se mărginește numai la a invoca în susținerea acesteia o prevedere constituțională, precum și o afirmație cu caracter absolut generic“.

19. Așadar, având în vedere că în cauza de față autorul excepției nu argumentează pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate cu Legea fundamentală, se constată că excepția de neconstituționalitate nu este motivată, fiind încălcate prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, astfel încât excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, este inadmisibilă.