Art. 10 Noul cod civil Interzicerea analogiei Interpretarea şi efectele legii civile
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Interpretarea şi efectele legii civile
Interpretarea şi efectele legii civile
Art. 10
Interzicerea analogiei
Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
| ← Art. 9 Noul cod civil Interpretarea legii Interpretarea şi... | Art. 11 Noul cod civil Respectarea ordinii publice şi a bunelor... → |
|---|
2.
Citește mai mult
Obligarea părinţilor la întreţinerea copilului major aflat în continuarea studiilor se justifică, în lipsa unor reglementări legale exprese, pe considerente de echitate (Plenul Trib. Suprem, dec. de îndrum, nr. 2/1971, apud C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju voi. I, p. 21). Notă. Pentru reglementarea actuală, a se vedea art. 499 NCC.Citește mai mult
recurge la principiile generale ale dreptului. Reiese, de aici, că analogia poate fi de două feluri, a legii şi a dreptului (C.T. Ungureanu, op. cit., p. 44).2. Când legea nu reglementează cazul supus judecăţii, judecătorul trebuie să găsească soluţia prin studierea, combinarea şi apropierea textelor legale. Atunci când cazul supus judecăţii este asemănător cu un alt caz reglementat de lege sau există motive pentru a-i aplica regulile stabilite pentru un alt caz, judecătorul va folosi analogia legii, potrivit principiului ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bdlânescu, Al. Baicoianu, op. cit., voi I, p. 74-75).
3. Analogia legii nu este posibilă decât atunci când textul analog conţine o regulă de principiu şi de drept comun, adică o normă cu caracter general, şi nu special, de strictă interpretare. Normele speciale sunt de strictă interpretare şi aplicare şi, ca atare, nu pot fi aplicate prin analogie. După cum normele de trimitere nu sunt lacune ale legii, ci, dimpotrivă, ele indică textele de lege aplicabile. Folosirea analogiei se face cu titlu excepţional, iar soluţia dată are putere juridică numai în situaţia respectivă şi exclusiv asupra părţilor implicate (C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju, op. cit., voi I, p. 17).
4. Analogia dreptului (analogia iuris) este posibilă dacă regula necesară dezlegării unui conflict judiciar nu este formulată într-un text precis (limpede, lămurit, clar). în acest caz, justiţia este datoare să o deducă din noţiunile, instituţiile şi principiile generale ale dreptului pozitiv (C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju, op. cit., voi I, p. 18).
5. Analogia legii este consacrată de Codul civil, dar este interzisă în dreptul penal, întrucât în materia infracţiunilor nu se poate atribui caracter infracţional unor fapte prin analogie; antrenarea răspunderii penale se leagă de principiul legalităţii incriminării (C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju, op. cit., voi I, p. 18).
6. Articolul 10 NCC, deşi intitulat „Interzicerea analogiei", nu interzice analogia, ci doar enumeră cazurile în care aceasta nu poate fi folosită, şi anume: în cazul legilor care derogă de la o dispoziţie generală, al acelora care restrâng exerciţiul unor drepturi civile, precum şi în cazul legilor care prevăd sancţiuni civile (C.T. Ungureanu, op. cit., p. 44).
7. Trimitere la analogie face şi Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care în art. 4 alin. (2) prevede că judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă; acest text este reluat în art. 5 alin. (1) NCPC (care seamănă şi cu art. 3 C. civ. 1864): „Judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii. Aceştia nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă".
8. Având în vedere că noul Cod civil a valorificat practica judiciară şi doctrina existentă şi a încorporat în normele sale soluţiile propuse de acestea problemelor nereglementate de lege, nu putem vorbi încă despre cazuri de aplicare a legii prin analogie. Se presupune că noul Cod civil a avut în vedere toate situaţiile juridice care au apărut sau ar putea să apară în stadiul actual al relaţiilor din societate şi le-a reglementat. Odată cu evoluţia relaţiilor sociale şi cu formarea unei practici în aplicarea noului Cod civil, ar putea deveni posibilă folosirea analogiei (C.T. Ungureanu, op. cit., p. 44).
9. Codul civil reglementează abuzul de drept, dar nu îi stabileşte condiţiile. în literatura juridică s-a considerat că se poate recurge la aplicarea prin analogie a art. 723 CPC. „Pentru identitate de raţiune, condiţiile abuzului în drept procesual prescrise de textul analog menţionat sunt aplicabile şi abuzului de drept subiectiv civil" (C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju, op. cit., voi I, p. 20).
Citește mai mult
instanta poate stabili pensia de intretinere si in cuantum maxim de 25%? Pentru ca am vazut ca se greseste si incuviinteaza pensia de intretinere stabilita intre parinti si in cuantum mai mare de 25%. Instanta are OBLIGATIA de a cenzura ceva si asta din cauza art.10 cod civil. Iar dispozitia cu caracter general este dreptul parintelui de a creste si educa pe copilul minor si dreptul corelativ al minorului de a fi crescut si educat de parintele sau. Parintii se pot intelege doar in privinta obligatiei de intretinere, nu asupra pensiei de intretinere, fiind doar de competenta instantei de tutela. Asta pentru a se intelege ce vrea de fapt articolul ala, 10 cod civil. La notar, la fel, pensia de intretinere nu se poate stabili intre parinti, ci doar obligatia de intretinere.