Art. 1031 Noul cod civil Revocabilitatea donaţiei între soţi Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi Donaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Donaţia
SECŢIUNEA a 4-a
Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi
Donaţia
SECŢIUNEA a 4-a
Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi
Art. 1031
Revocabilitatea donaţiei între soţi
Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă numai în timpul căsătoriei.
| ← Art. 1030 Noul cod civil Caducitatea donaţiilor Donaţiile... | Art. 1032 Noul cod civil Nulitatea donaţiei între soţi... → |
|---|









Citește mai mult
urma caruia sa nu mai am nici un fel de mostenire? Dilema mea este ca mama zice ca nu a semnat nimic dar nu este 100/100 credibil aceasta optiune,deoarece are inceput de demență iar tatal meu,mama fiind inca în viață,el tot cauta sa vanda bunurile acumulate si facute împreună (casele,tractoar,atv,cositoare...)1. Soţul donator poate revoca oricând o astfel de donaţie, prin simpla sa manifestare de voinţă, care nu trebuie să îmbrace o formă specială. Pentru revocare nu este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie şi nici intervenţia instanţei, întrucât aceasta nu poate hotărî în privinţa a ceea ce legiuitorul a dispus să fie lăsat la voia neîngrădită a persoanei (ad nutum). De aceea, acţiunea promovată este inadmisibilă, neexistând nicio cauză legală de revocare ale cărei condiţii de îndeplinire să poată fi analizate de către instanţă (C.A Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr.
Citește mai mult
1831/1997, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 17, în L.C. Stoica, Ineficacitatea, voi. II, p. 203-204).2. împrejurarea că, în timpul căsătoriei, bunul care a făcut obiectul donaţiei a fost înstrăinat de către donatar nu poate fundamenta o excepţie de la principiul revocabilităţii donaţiilor între soţi, în acest sens pledând nu numai un argument de interpretare logică a dispoziţiilor art. 937 alin. (1) C. civ. 1864, câtă vreme textul de lege nu distinge nici în ceea ce priveşte momentul revocării donaţiei şi nici în ceea ce priveşte intervenirea unor acte juridice subsecvente, care să aibă ca obiect bunul ce a făcut obiect al donaţiei, astfel că nici cel care aplică aceste dispoziţii nu este îndreptăţit a distinge sub acest aspect. O altă soluţie ar conduce la situaţia ca, deşi prin lege se instituie principiul potrivit căruia donaţiile între soţi sunt revocabile, exerciţiul dreptului soţului donator de a revoca donaţia făcută în favoarea soţului său să fie în mod nejustificat limitat în timp, prin voinţa donatarului, până la momentul înstrăinării bunului donat, ipoteză ce contravine art. 3 din Decretul nr. 31/1954, potrivit căruia „drepturile civile sunt ocrotite de lege" (C.A. Bucureşti, s. o lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 1138/2009, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 63-64).
3. Donaţia între soţi se poate revoca, potrivit art. 937 alin. (1) C. civ. 1864, prin voinţa unilaterală a soţului donator. Revocarea se poate realiza indiferent de forma donaţiei, în timpul căsătoriei. Donaţia între soţi derogă de la principiul irevocabilităţii donaţiei şi de la forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul că o parte poate, prin voinţa sa unilaterală, să revoce donaţia. Revocarea nu trebuie să îmbrace forma unei acţiuni în justiţie (C.A. Alba lulia, dec. civ. nr. 29/2009, în Jurindex).
2. Revocarea donaţiilor între soţi
Citește mai mult
este singura excepţie veritabilă de la principiul irevoca-bilităţii speciale a donaţiei. Ea se poate realiza prin voinţa unilaterală a soţului donator, indiferent de forma în care s-a efectuat donaţia (act autentic, donaţie indirectă sau dar manual). Dreptul soţului donator de a revoca liberalitatea este de esenţa donaţiei făcute între soţi. Pentru acest considerent, soţul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donaţie să renunţe la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donaţiilor între soţi este de ordine publică (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 416).3. Spre deosebire de vechea reglementare, care conferea soţului donator posibilitatea de a revoca donaţia şi după desfacerea căsătoriei sau după decesul donatarului, în noul Cod civil se prevede, ca element de noutate, dreptul soţului donator de a revoca donaţia numai în timpul câsâtoriei. După încetarea căsătoriei ca urmare a decesului soţului donatar sau după desfacerea căsătoriei prin divorţ, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, donaţia devine irevocabilă. Irevocabilitatea donaţiei intervine şi în cazul decesului donatorului.
4. Facultatea de a revoca donaţia este conferită donatorului, prin efectul legii, astfel încât donatorul nu are facultatea de a renunţa la dreptul său (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălanescu, Al. Băicoianu, Tratat, voi. III, p. 646).
5. Revocarea donaţiilor între soţi se aplică tuturor donaţiilor, inclusiv darurilor manuale, donaţiilor indirecte sau donaţiilor simulate. Revocarea poate fi expresă sau tacită, însă este necesar ca aceasta să fie neîndoielnică şi să existe identitate între bunul care a făcut obiectul donaţiei şi cel al revocării [FI. Moţiu, Contractele speciale, p. 143).
6. Revocarea donaţiei nu trebuie făcută printr-o acţiune în justiţie, ci trebuie să fie exprimată în mod neîndoielnic de către donator, fără a fi necesar să se utilizeze formule sacramentale. Instanţa de judecată va aprecia dacă manifestarea de voinţă a dispunătorului ilustrează în mod evident intenţia soţului donator de a revoca donaţia.
7. Revocarea tacită poate rezulta din orice act al soţului dispunător din care reiese intenţia de revocare. Dreptul de revocare are un caracter strict personal, neputând fi exercitat decât de către soţul dispunător. De asemenea, acest drept nu se transmite moştenitorilor săi şi nu poate fi exercitat de către creditorii acestuia (C. Hamangiu, I. Rosetti-Balonescu, Al. Baico-ianu, Tratat, voi. III, p. 647).
8. Ca efect al donaţiei, soţul donatar dobândeşte drepturile reale asupra bunului donat, putând dispune de acesta în virtutea calităţii de proprietar. Dacă a fost revocată donaţia, atunci actul cu titlu gratuit se desfiinţează în mod retroactiv, ca efect al îndeplinirii condiţiei rezolutorii. Astfel, se desfiinţează toate drepturile dobândite de terţi, în virtutea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipiens, sub rezerva dispoziţiilor art. 1648 NCC. în acest sens, dacă bunurile mobile corporale au fost înstrăinate de către donatar, acestea nu vor mai putea reintra în mod efectiv în patrimoniul donatorului, deoarece terţul de bună-credinţă se va putea apăra invocând dispoziţiile art. 935-937, cu aplicarea art. 557 NCC. în situaţia bunurilor imobile, terţul de bună-credinţă care a dobândit bunul donat printr-un act cu titlu oneros, anterior revocării şi intabulat în cartea funciara, va putea paraliza efectele acţiunii promovate de către donator.
Valabilitatea donaţiei între soţi depinde de nerevocarea ei de soţul donator în timpul căsătoriei, fiind singura donaţie care nu se supune principiului irevocabilităţii.
Prin urmare, dreptul dobândit de soţul donatar este afectat de condiţia rezolutorie a nerevocării donaţiei pe durata căsătoriei; donaţia se consolidează după ce căsătoria se desface sau încetează întrucât numai în această situaţie donatorul nu ar mai putea să o revoce.
Drepturile reale sub condiţie suspensivă sau rezolutorie nu se intabulează. Ele se pot
Citește mai mult
însă înscrie provizoriu (art. 882, alin. 1 din Codul civil). înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile anume prevăzute de lege (art. 881, alin. 3); înscrierea provizorie poate fi făcută şi dacă dreptul real dobândit este afectat de o condiţie suspensivă ori rezolutorie (art. 898, pct. 1). Faţă de cele arătate mai sus, intabularea (înscrierea definitivă) este posibilă numai atunci când donaţia se consolidează (căsătoria s-a desfăcut sau încetat); anterior realizării acestei condiţii donaţia între soţi se poate înscrie numai provizoriu.Prevederile art. 1.031 NCC prezintă interes deoarece, pe de o parte, consacră principiul revocabilităţii donaţiei între soţi, dar, pe de altă parte, limitează
Citește mai mult
facultatea de revocare numai în timpul căsătoriei acestora. De aici rezultă că, după încetarea sau desfacerea căsătoriei, soţul donator/moştenitorii acestuia nu mai pot revoca donaţia, aceasta devenind irevocabilă prin moartea donatorului sau desfacerea căsătoriei.