Art. 1033 Noul cod civil Donaţiile simulate Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi Donaţia

CAPITOLUL II
Donaţia

SECŢIUNEA a 4-a
Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi

Art. 1033

Donaţiile simulate

(1) Este lovită de nulitate orice simulaţie în care donaţia reprezintă contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea donaţiilor între soţi.

(2) Este prezumată persoană interpusă, până la proba contrară, orice rudă a donatarului la a cărei moştenire acesta ar avea vocaţie în momentul donaţiei şi care nu a rezultat din căsătoria cu donatorul.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1033 Noul cod civil Donaţiile simulate Donaţiile făcute viitorilor soţi în vederea căsătoriei şi donaţiile între soţi Donaţia




Ion Filimon 6.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Părţile contractante nu justifică niciun interes pentru a promova între ele o acţiuneîn simulaţie, în principiu acţiunea în simulaţie putând fi introdusă de terţul pe care contractul aparent, public, îl prejudiciază şi care are interesul să invoce existenţa actului secret (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 470/2009, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 66).

2. Donaţia deghizată este valabilă dacă îndeplineşte condiţiile de fond prevăzute de lege pentru orice donaţie şi dacă actul public, sub a cărui aparenţă se deghizează, este încheiat în formă
Citește mai mult autentică. Este acoperită astfel lipsa formei autentice a actului secret, simulaţia fiind o operaţiune juridică unitară, chiar dacă presupune existenţa a două acte juridice. în nenumărate rânduri, jurisprudenţa a decis că donaţiile deghizate sunt valabile dacă părţile pot dispune şi primi cu titlu gratuit şi dacă actul are o cauză licită. Prin urmare, atât timp cât contraînscrisul secret nu s-a dovedit a fi fals, se consideră a fi valabil, exprimând reala voinţă a părţilor. în privinţa probei situaţiei juridice reale, dovada simulaţiei se poate face, potrivit art. 1173 şi art. 1198 C. civ. 1864, fie prin contraînscrisuri, fie prin martori şi prezumţii în privinţa declaraţiilor făcute de părţi, ce reflectă voinţa lor reală şi care au fost consemnate în act. în privinţa terţilor este admis orice mijloc de dovadă, întrucât pentru aceştia simulaţia constituie un simplu fapt (C.A. laşi, dec. civ. nr. 437/2008, în Jurindex). Notă. Potrivit art. 230 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 71/20011, dispoziţiile art. 1169-1174 şi art. 1176-1206 C. civ. 1864 se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. în conformitate cu dispoziţiile art. 1011 alin. (2) NCC, nu sunt supuse formei autentice donaţiile indirecte, cele deghizate şi darurile manuale.

3. De esenţa simulaţiei este existenţa concomitentă între aceleaşi părţi a două contracte: unul public şi unul secret, contraînscrisul, care corespunde voinţei reale a părţilor şi care anihilează în tot sau în parte aparenţa juridică creată prin actul public, simulat. Aşadar, înainte de a aprecia că prin actul public, act de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere şi drept de abitaţie viageră, părţile au deghizat o donaţie, instanţa avea obligaţia de a verifica existenţa anterioară sau concomitentă a actului secret. Interpretarea contractului presupune cu prioritate probarea existenţei neîndoielnice a actului. Mai mult, specificul simulaţiei impune, pe lângă probarea existenţei actului secret, să se verifice momentul încheierii acestuia prin raportare la data actului aparent. De asemenea, prin acţiunea în simulaţie se urmăreşte înlăturarea actului public şi acordarea eficienţei actului secret, ca fiind actul juridic ce reflectă voinţa reală a părţilor, cu condiţia ca acesta să fie valabil încheiat, în speţă, redamându-se încheierea unei donaţii. Pentru toate aceste considerente, în lipsa oricărui mijloc de probă din care să rezulte existenţa contraînscrisului, în mod greşit s-a admis în parte acţiunea şi s-a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere şi drept de abitaţie viageră autentificat (C.A. Bucureşti, dec. civ. nr. 510/2009, în Jurindex).
Răspunde
Ion Filimon 6.08.2015
1. Printr-o reglementare îmbunătăţită şi mai clară, legiuitorul a prevăzut expres nulitatea donaţiilor între soţi realizate prin persoane interpuse sau sub formă deghizată.

2. Donaţiile simulate sunt liberalităţi deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse. Ambele sunt manifestări ale simulaţiei în contracte. în cazul donaţiei deghizate, se încheie între părţi un act real, secret, cu titlu gratuit (donaţia), ascuns printr-un act aparent, simulat, cu titlu oneros, menit să ascundă părţilor operaţiunea juridică dintre părţi. Donaţia deghizată presupune
Citește mai mult intenţia părţilor de a face o donaţie, adică intenţia de a dărui a dispunătorului şi intenţia de a primi a beneficiarului, pentru că numai în aparenţă părţile au înţeles să încheie un contract cu titlu oneros. O liberalitate ascunsă sub forma şi aparenţa unui contract cu titlu oneros este lovită de nulitate atunci când simulaţia a avut ca efect înlăturarea unei dispoziţii prohibitive a legii, respectiv revocabilitatea donaţiilor între soţi.

3. în cazul simulaţiei prin interpunerea de persoane, contractul public se încheie între anumite persoane, iar în actul secret se menţionează adevăratul beneficiar al contractului, altul decât cel care apare în actul public. Se prezumă relativ ca fiind persoană interpusă orice rudă a donatarului, la a cărui moştenire aceasta ar avea vocaţie în momentul încheierii donaţiei şi care nu este descendent care să rezulte din căsătoria donatarului cu donatorul.

4. Acţiunea în simulaţie este apreciată ca fiind o acţiuneîn constatare, deci imprescriptibilă extinctiv. Calitatea procesuală activă aparţine oricărei persoane ce are interesul a face să se aplice contractul secret, inclusiv părţilor simulaţiei. Sub aspect probator, trebuie deosebit după cum acţiunea este formulată de părţile contractante sau de un terţ. în primul caz, prevederile art. 1191 C. civ. din 1864 [text încă în vigoare, n.n.] sunt aplicabile, inclusiv excepţiile aferente. Totuşi, atunci când partea care a exercitat acţiunea în simulaţie pretinde că simulaţia are caracter ilicit, art. 1292 teza a ll-a NCC îi permite să facă dovada simulaţiei cu orice mijloc de probă. Dacă acţiunea în simulaţie este introdusă de un terţ, inclusiv de un creditor al uneia dintre părţile simulaţiei, existenţa contractului secret poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, conform art. 1292 teza I NCC (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 231-232). Notă. Potrivit art. 230 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 71/20011, dispoziţiile art. 1169-1174 şi art. 1176-1206 C. civ. 1864 se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. De asemenea, conform art. 109 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile art. 1289-1294 NCC se aplică numai în cazul în care contractul secret este încheiat după intrarea în vigoare a noului Cod civil.
Răspunde