Art. 1044 Noul cod civil Întocmirea testamentului autentic Formele testamentului Testamentul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Testamentul
SECŢIUNEA a 2-a
Formele testamentului
Testamentul
SECŢIUNEA a 2-a
Formele testamentului
Art. 1044
Întocmirea testamentului autentic
(1) Testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului, care se îngrijeşte de scrierea actului şi apoi i-l citeşte sau, după caz, i-l dă să îl citească, menţionându-se expres îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notar.
(2) După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă.
(3) Testamentul este apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notar.
| ← Art. 1043 Noul cod civil Testamentul autentic Formele... | Art. 1045 Noul cod civil Autentificarea în situaţii... → |
|---|
2. Astfel, dacă testamentul se redactează de notar, testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului. Notarul este cel care scrie actul, după care citeşte conţinutul său testatorului sau îl remite acestuia spre citire. Despre toate aceste formalităţi se face menţiune expres în cuprinsul
Citește mai mult
testamentului întocmit.3. Dacă dispunătorul prezintă notarului public un testament deja redactat (scris de el sau de o altă persoană, însă exprimând voinţa testatorului), ce conţine ultima sa voinţă, testamentul fi va fi citit de către notar. După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă.
4. Testamentul este apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notar.
5. Testamentul autentic face deplină dovadă, pană la înscrierea în fals, în ceea ce priveşte constatările personale ale agentului instrumentator făcute prin propriile sale simţuri, în limita atribuţiilor conferite de lege şi menţionate în încheierea de autentificare, cum ar fi: data şi locul autentificării, prezenţa şi identificarea testatorului, exprimarea consimţământului de către acesta, semnarea actului în faţa notarului, menţiunea că testamentul a fost citit în faţa testatorului, că testatorul a declarat că nu poate semna etc. în schimb, declaraţiile testatorului consemnate în încheierea de autentificare, precum şi cele inserate în testament fac dovada numai până la proba contrară, deoarece agentul instrumentator nu a putut decât să ia act de aceste declaraţii, neavând posibilitatea să controleze dacă ele corespund realităţii. Tot astfel, vor putea fi combătute constatările făcute de notar, chiar personal, dar în afara atribuţiilor legale (C.S.J., s. civ., dec. nr. 222/1994, în Dreptul nr. 5/1995, p. 82), cum ar fi, de exemplu, faptul că testatorul era în deplinătatea facultăţilor mintale.
6. Judicios s-a remarcat în doctrină (/. Genoiu, loc. cit., p. 44) faptul că textul nu mai menţionează posibilitatea dictării ultimei voinţe a testatorului în faţa altei persoane învestite cu autoritate publică de stat, referindu-se exclusiv la notarul public. Credem că, din moment ce art. 1043 alin. (1) NCC permite autentificarea testamentului de persoana învestită cu autoritate publică de către stat, dispoziţiile privitoare la dictarea ultimei voinţe a testatorului sunt aplicabile prin analogie şi acesteia.
Fiind vorba de practicare, forma autentică este una rar utilizată în Franţa. Indiscreţia martorilor îi descurajează pe dispunători, căci jurisprudenţă franceză a decis că martorii trebuie să asiste la dictarea şi la lectura testamentului. Notarii sunt şi ei reticenţi, solemnităţile
Citește mai mult
complexe făcându-i să se teamă de posibilitatea de angajare a răspunderii lor profesionale. Testamentul autentic pare a fi însă forma de elecţie în România de după al doilea război mondial.Citește mai mult
procesul-verbal de autentificare nu poate fi întocmit după decesul testatorului. Soluţia Curţii rămâne valabilă peste timp: rezultă din art. 65 alin. 1 Legea nr. 36/1995 (ce va deveni de la 1 ianuarie 2013 art. 64 alin. 2 că testatorul trebuie să fie în viaţă şi la momentul autentificării testamentului, nefiind suficient să se fi obţinut numai consimţământul său.Testatorul ştiutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisă, autentificarea testamentului. Cererea trebuie să cuprindă, după caz:
– faptul că testamentul, pe care îl anexează la cerere, a fost redactat de el însuşi, situaţie în care îl va prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
– faptul că testatorul nu are un testament deja scris şi că solicită să dicteze conţinutul testamentului notarului.
În cerere, testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) NCC, potrivit cărora poate să
Citește mai mult
fie asistat în cadrul procedurii de către unul sau doi martori. De asemenea, va face şi menţiunea potrivit căreia conţinutul testamentului, deja redactat sau care va fi dictat notarului, după caz, reprezintă ultima sa voinţă.În cazul în care testatorul prezintă un testament deja redactat, notarul va da îndrumările necesare privind legalitatea, efica ci -
tatea şi consecinţele actului de ultimă voinţă, după care va proceda la tehnoredactarea testamentului.
În cazul în care testatorul nu prezintă un testament redactat, acesta îl va dicta notarului. Notarul va tehnoredacta testamentul după dictarea testatorului.
În cuprinsul testamentului se va face menţiune expresă că actul reprezintă ultima voinţă a testatorului şi că acesta a fost redactat cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 1.044 NCC.
După tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de către notar şi, la cererea testatorului, i se va da spre citire şi acestuia.
După citire, testatorul va confirma că testamentul reprezintă ultima sa voinţă şi îl va semna.
În cazul în care testatorul a fost asistat de către unul sau doi martori, aceştia vor semna testamentul.
După semnarea testamentului, notarul va semna încheierea de autentificare a acestuia.
Cererea testatorului şi testamentul prezentat de acesta, dacă este cazul, se vor reţine la dosarul autentificării.