Art. 1047 Noul cod civil Testamentele privilegiate Formele testamentului Testamentul
| Comentarii |
|
Testamentul
SECŢIUNEA a 2-a
Formele testamentului
Art. 1047
Testamentele privilegiate
(1) Se poate întocmi în mod valabil un testament în următoarele situaţii speciale:
a) în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale;
b) în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus aceloraşi condiţii;
c) în fata comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte, dacă testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public;
d) în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces.
(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) este obligatoriu ca testamentul să se întocmească în prezenţa a 2 martori.
(3) Testamentul privilegiat se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei 2 martori. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze.
(4) Dispoziţiile alin. (3) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute.
(5) Prevederile art. 1.042 se aplică în mod corespunzător şi în privinţa testamentului privilegiat.
| ← Art. 1046 Noul cod civil Înregistrarea testamentului autentic... | Art. 1048 Noul cod civil Caducitatea testamentelor privilegiate... → |
|---|
2. Testamentele privilegiate sunt cele întocmite în anumite împrejurări excepţionale în care se află testatorul care doreşte să întocmească un testament autentic, dar nu poate recurge la formalităţile de autentificare prevăzute de lege. Asemenea testamente au fost denumite în doctrină testamente autentice simplificate (St.D. Cărpenaru, Drept civil. Drepturile de creaţie intelectuală. Succesiunile, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971, p.
Citește mai mult
439).3. Sunt asemenea testamente cele încheiate în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale. Persoanele aflate într-o localitate izolată din cauza ciumei sau a altor boli contagioase, a epidemiilor, a catastrofelor de diferite naturi, a războiului, când comunicaţiile sunt întrerupte, pot testa în faţa unui membru al consiliului local asistat de doi martori. Testamentul nu poate fi folosit dacă în localitate există notar public, deoarece testamentul privilegiat, ca abatere de la forma ordinară a testamentului, are justificare numai atunci când testatorul nu poate face testament în formele obişnuite prevăzute de lege.
4. O altă categorie este reprezentată de testamentele încheiate în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte. Pentru întocmirea unui asemenea testament trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: a) testatorul (fie călător, fie membru al echipajului) se află la bordul unui vas aflat sub pavilionul României; b) vasul se află în cursul unei călătorii maritime sau fluviale; călătoria este considerată că a început în momentul îmbarcării şi nu mai este posibilă revenirea pe pământ. Prin urmare, nu este valabil testamentul făcut atunci când vasul este ancorat la ţărm sau se apropie de un port străin dintr-o localitate în care există agent diplomatic sau consular, când se poate testa numai în formele ordinare. Dimpotrivă, testamentul va fi valabil dacă este făcut atunci când vasul se apropie de un port străin dintr-o localitate în care nu există agent diplomatic sau consular. Călătorii şi membrii echipajului pot testa numai atât timp cât vasul se află pe mare, în faţa comandantului navei sau a unui înlocuitor al său, asistat de doi martori. Dacă cel ce testează este comandantul navei, el va testa în faţa persoanei ce urmează testatorului în ordine ierarhică.
Acest tip de testament poate fi utilizat numai atunci când nava se află în timpul unei călătorii efective, nu şi atunci când vasul este ancorat într-un port românesc sau într-un port străin în care există agent diplomatic sau consular român. în doctrină s-a afirmat că o persoană poate utiliza acest tip de testament şi atunci când vasul este ancorat într-un port străin unde nu există agent diplomatic sau consular român, deoarece persoana nu poate fi obligată să recurgă la aplicarea legii străine (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 225).
5. Sunt testamente privilegiate şi cele încheiate în faţa comandantului aeronavei sau a celui care îl înlocuieşte. Pentru întocmirea unui asemenea testament trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: a) testatorul se află la bordul unei aeronave româneşti;
b) aeronava se află în cursul unui călătorii. Şi în această ipoteză, călătoria este considerată că a început în momentul îmbarcării şi nu mai este posibilă revenirea pe pământ. Prin urmare, nu este valabil testamentul întocmit atunci când aeronava a aterizat pe un aeroport sau se apropie de un aeroport străin dintr-o localitate unde există agent diplomatic sau consular, când se poate testa numai în formele ordinare. Dimpotrivă, testamentul va fi valabil dacă este făcut atunci când aeronava se apropie de un aeroport străin dintr-o localitate în care nu există agent diplomatic sau consular. Călătorii şi membrii echipajului unei aeronave pot testa în faţa comandantului aeronavei sau a unui înlocuitor al său, asistat de doi martori, numai cât timp aeronava este în timpul călătoriei. Dacă cel ce testează este comandantul aeronavei, el va testa în faţa persoanei ce urmează testatorului în ordine ierarhică.
Acest tip de testament poate fi utilizat numai atunci când aeronava se află în timpul unei călătorii efective, nu şi atunci când aeronava a aterizat pe un aeroport românesc sau străin în care există agent diplomatic sau consular român. Acest tip de testament poate fi utilizat şi atunci când aeronava a aterizat pe un aeroport străin unde nu există agent diplomatic sau consular român, deoarece persoana nu poate fi obligată să recurgă la aplicarea legii străine.
6. O altă categorie o reprezintă testamentele încheiate în faţa comandantului unitâţii militare ori a celui care îl înlocuieşte. Pentru întocmirea unui asemenea testament trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: a) testatorul este militar sau, fără a avea această calitate, este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României; b) nu se poate adresa unui notar public. Militarii de carieră, rezerviştii chemaţi sub arme, salariatul forţelor armate ori persoana care prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României pot testa în faţa comandantului militar al unităţii militare sau a persoanei care îl înlocuieşte, asistat de doi martori, numai dacă nu se pot adresa unui notar public. în categoria salariaţilor sau a persoanelor care prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României pot intra şi medicii, funcţionarii intendenţei, preoţii de regiment, persoanele care urmează o armată pentru a o aproviziona (C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, voi. VII, p. 182, nr. 7).
7. Sunt testamente privilegiate şi cele încheiate în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă. Pentru întocmirea unui asemenea testament trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: a) dispunătorul să fie internat într-o instituţie sanitară; b) notarul public să nu aibă acces în acea instituţie sanitară în care este internat dispunătorul (spre exemplu, instituţia sanitară respectivă se află în carantină). Persoanele internate într-o instituţie sanitară unde notarul nu are acces pot testa în faţa directorului instituţiei, a medicului şef, a medicului şef al serviciului ori în cazul lipsei acestora, în faţa medicului de gardă, asistat de doi martori. Testamentul este valabil dacă testatorul a testat în faţa oricăreia dintre persoanele prevăzute de text, şi anume: directorul instituţiei sanitare, medicul şef sau medicul şef al serviciului. Numai în lipsa tuturor acestor persoane, testamentul întocmit în faţa medicului de gardă al instituţiei sanitare este valabil. Prin urmare, atunci când testamentul se întocmeşte în faţa medicului de gardă, deşi la momentul întocmirii în instituţia sanitară unde se afla internat testatorul erau prezenţi directorul instituţiei sanitare, medicul şef, medicul şef al serviciului sau cel puţin unul dintre aceştia, testamentul nu este valabil.
8. Oricare ar fi situaţia care a justificat întocmirea sa, testamentul privilegiat se redactează în scris şi se semnează de testator, de agentul instrumentator şi de cei doi martori, care asistă la întocmirea lui. Când testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, agentul instrumentator menţionează cauza care împiedică persoana să semneze.
9. Lipsa formei scrise a testamentului, lipsa semnăturii (testatorului, agentului instrumentator, a unuia sau a celor doi martori), fără a se menţiona cauza care justifică lipsa semnăturii, atrage nulitatea absolută a testamentului.
10. Deşi norma nu precizează expres, testamentul privilegiat trebuie să fie datot, întrucât în funcţie de momentul întocmirii acestuia se apreciază împrejurările ce justifică întocmirea unui asemenea testament (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 200).
11. Procedura de valorificare a testamentelor privilegiate, identică celei de valorificare a testamentului olograf, este ulterioară decesului testatorului. Astfel, înainte de executarea dispoziţiilor cuprinse în testament, testamentul privilegiat, întocmit în oricare dintre formele prevăzute de lege, se prezintă unui notar public în scopul de a fi vizat spre neschimbare. La cerere, persoanele interesate pot primi copii legalizate ale testamentului privilegiat. întrucât este instituită obligaţia prezentării testamentului unui notar public, şi nu notarului public, apreciem că vizarea spre neschimbare poate fi făcută de orice notar public, şi nu doar de notarul competent să realizeze procedura succesorală notarială. Chiar dacă testamentul ar cuprinde vicii, notarul nu poate refuza deschiderea testamentului, analiza valabilităţii sale fiind ulterioară momentului deschiderii testamentului.
12. Spre deosebire de faza de avizare a testamentului olograf, în care testamentul poate fi prezentat oricărui notar public, în cazul în care procedura succesorală se desfăşoară în faţa notarului public, testamentul privilegiat se prezintă notarului, care va proceda la deschiderea testamentului, la validarea sa şi apoi la depozitarea lui în dosarul succesoral format ca urmare a înregistrării cererii de deschidere a procedurii succesorale notariale. Conform art. 73 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, republicată, în cazul existenţei unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui.
13. Notarul sesizat verifică dacă nu cumva testamentul privilegiat întocmit a devenit caduc, ca urmare a împlinirii termenului de 15 zile de la momentul la care testatorul a avut posibilitatea să testeze într-una dintre formele ordinare ale testamentului. în cazul în care notarul public constată că a trecut termenul de 15 zile de la data la care testatorul putea testa în formele ordinare, însă succesorii invocă intervenirea suspendării termenului, notarul public nu poate constata intervenirea sau neintervenirea suspendării, astfel încât acesta va îndruma succesorii să se adreseze instanţei de judecată pentru validarea testamentului privilegiat. în situaţia în care notarul public constată că nu a intervenit caducitatea, în cadrul procedurii succesorale, va proceda, în condiţiile noului Cod civil şi ale legii speciale - Legea nr. 36/1995, republicată, la deschiderea şi validarea testamentului, pe care îl va depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte acesta se constată prin proces-verbal.
14. întrucât legea nu prevede nicio sancţiune pentru nerespectarea acestei formalităţi, neîndeplinirea ei nu afectează valabilitatea şi executarea testamentului.
15. Sub aspectul competenţei, conform art. 10 din Legea nr. 36/1995, republicată, prin excepţie de la competenţa generală, procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu. în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii au posibilitatea de a alege competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă. Dacă într-o circumscripţie teritorială sunt mai multe birouri de notari publici, potrivit art. 69 alin. (3) din Legea nr. 36/1995, republicată, competenţa de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului birou sesizat. Notarul public verifică dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie, cercetând, în acest scop, registrul de evidenţă a succesiunilor, potrivit regulamentului. Potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, republicată, notarul public sesizat este obligat să-şi verifice în prealabil competenţa teritorială, iar dacă constată că succesiunea este în competenţa altui birou notarial, se desesizează, fără să mai citeze părţile, trimiţând cauza notarului public competent.
16. Originalul testamentului aflat în dosarul succesoral se predă legatarului la finalizarea procedurii succesorale notariale, iar dacă nu există un asemenea legatar, se predă persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească (persoanei în favoarea căreia se stabileşte vocaţia succesorală, calitatea de moştenitor şi căreia i se atribuie masa succesorală).
► „Art. 868. Testamentele militarilor şi ale indivizilor întrebuinţaţi în armată sunt în orice ţară valabil făcute în prezenţa unui cap de batalion sau de escadron, sau în prezenţa oricărui alt ofiţer superior, asistat de doi martori, sau în prezenţa a doi comisari de război, sau în prezenţa unui din comisari asistat de doi martori (C. civ. 886)";
► „Art. 869. Sunt asemenea, dacă testatorul este bolnav sau rănit, valabil făcute în prezenţa capului ofiţerului de sănătate asistat de comandantul militar, însărcinat cu poliţia ospiciului (C. civ. 886)";
►
Citește mai mult
„Art. 870. Dispoziţiile articolelor precedente nu sunt admisibile decât în privinţa acelor ce sunt în expediţie militară, sau în cuartier, sau în garnizoană afară din teritoriul român, sau prizonieri la inamici, fără ca cei ce sunt în cuartier sau în garnizoană înăuntrul ţării să poată profita de această latitudine, de nu se găsesc în o cetate asediată, sau în alte locuri ale căror porţi să fie închise şi comunicaţiile întrerupte din cauza războiului (C. civ. 886)”;► „Art. 872. Testamentul făcut într-un loc care este scos din comunicaţie din cauza ciumei sau altei boli contagioase, se poate face înaintea unui membru al consiliului municipal, asistat de doi martori (C. civ. 886)";
► „Art. 873. Testamentul menţionat în articolul precedent este nul după trecerea de şase luni de la deschiderea comunicaţiilor cu locul unde se găseşte testatorul, sau după şase luni de la trecerea sa într-un loc unde comunicaţiile nu sunt întrerupte (C. civ. 886)";
► „Art. 874. (1) Testamentele făcute pe mare în timp de voiaj sunt valabile: (2) Pe corăbii şi alte bastimente ale ţării.
când sunt făcute în prezenţa ofiţerului comandant al bastimentului, sau în lipsă-i în prezenţa acelui ce-l înlocuieşte după ordinea serviciului, însă şi unul şi altul asistaţi de ofiţerul de administraţie, sau de ofiţerul ce îndeplineşte funcţiunile acestuia. (3) Pe bastimentele de comerţ, când sunt făcute în prezenţa scribului bastimentului sau în prezenţa acelui ce-l înlocuieşte, însă şi unul şi altul asistaţi de căpitanul sau de patronul, sau în lipsă le, de acei ce-i înlocuiesc. (4) în toate cazurile, funcţionarii în prezenţa căror se fac aceste testamente vor fi asistaţi de către doi martori (C. civ. 886}";
► „Art. 875. Pe bastimentele statului, testamentul căpitanului, sau acela al ofiţerului însărcinat cu administraţia, pe bastimentele de comerţ, testamentul căpitanului, al patronului, sau al scribului se pot face în prezenţa acelora ce, în ordinea serviciului, vin după dânşii, conformându-se pentru celelalte formalităţi cu dispoziţiile articolului precedent (C. civ. 886)";
► „Art. 876. în toate cazurile, testamentele menţionate în cele două articole precedente se vor face fiecare în două exemplare originale (C. civ. 886)";
► „Art. 877. Dacă bastimentul intră într-un port străin, unde se găseşte un agent d-ai ţării, funcţionarii, în prezenţa cărora s-a făcut testamentul, sunt datori să depună unul din exemplarele originale, închis şi pecetluit în mâinile acestui agent, care-l va trimite Ministerului de Interne, spre a fi înaintat la grefa judecătoriei domiciliului testatorului (C. civ. 886)";
► „Art. 878. După întoarcerea bastimentului în ţară, fie în portul armamentului, fie în orice alt port, cele două exemplare originale ale testamentului închise şi pecetluite sau exemplarul original rămas, dacă după articolul precedent celălalt a fost depus în cursul voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port, care le va trimite fără întârziere Ministerului de Interne, ce va face depozitul conform articolului precedent (C. civ. 886)";
► „Art. 879. Se va înscrie pe marginea rolului bastimentului numele testatorului, menţionându-se despre remiterea originalelor testamentului în mâinile agentului, sau la biroul comandantului de port (C. civ. 886)";
► „Art. 880. Testamentul nu va fi reputat ca făcut pe mare, deşi s-ar fi făcut în cursul voiajului, dacă în timpul în care s-a fost făcut, bastimentul s-ar fi apropiat de un ţărm străin, unde s-ar afla un agent al României. în acest caz testamentul nu este valabil decât dacă s-a făcut după formele prescrise de legea României, sau după acelea întrebuinţate în ţara unde a fost făcut (C. civ. 886)";
► „Art. 881. Dispoziţiile de mai sus se aplică şi la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj (C. civ. 808)";
► „Art. 883. Testamentul făcut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispoziţie în favoarea ofiţerilor bastimentului, dacă dânşii nu sunt rude cu testatorul (C. civ. 808, 886)";
► „Art. 884. (1) Testamentele cuprinse în articolele precedente ale prezentei secţiuni vor fi subscrise de testatori şi de ofiţerii publici, în prezenţa căror s-au făcut. (2) Dacă testatorul declară că nu ştie sau nu poate subscrie, se face menţiune de declaraţia sa şi de cauza ce l-a împiedicat de a subscrie. (3) în cazurile în care se cere asistenţa de doi martori, testamentul va fi subscris cel puţin de unul dintr-înşii şi se va face menţiune de cauza ce a împiedicat pe celălalt de a subscrie (C. civ. 886)";
► „Art. 885. Românul ce s-ar afla în ţară străină va putea face testamentul său, sau în forma olografă, sau în forma autentică întrebuinţată în locul unde se face testamentul";
► „Art. 886. Formalităţile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispoziţiile prezentei secţiuni şi acelea ale secţiunii precedente se vor observa sub pedeapsă de nulitate (C. civ. 859 şi urm., 868 şi urm., 874 şi urm.)".
Se introduce o situaţie nouă, la alin. (1) lit. d), respectiv cea când testamentul se poate face „în faţa directorului, medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori, în lipsa acestora, în faţa medicului de gardă, cât timp dispunătorul este
internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces”. În această situaţie s-ar putea încadra un spital sau o altă instituţie sanitară aflate în carantină.
Testamentele privilegiate trebuie semnate atât de testator, cât şi de
Citește mai mult
doi martori şi de agentul instrumentator, în condiţiile prevăzute la art. 1.047 alin. (3) NCC, sub sancţiunea nulităţii absolute.Dacă testatorul nu poate semna, se aplică regulile prevăzute de art. 1.045 noul cod civil.
De asemenea, şi în cazul surdului, mutului sau surdomutului ştiutor de carte se vor aplica dispoziţiile art. 1.045 alin. (2) NCC.
Martorii prezenţi la luarea consimţământului trebuie să înde plinească condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă şi de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
Termenul de „agent instrumentator” se referă la persoanele prevăzute la art. 1.047 NCC: funcţionarul competent al autorităţii civile locale în caz de epidemii, catastrofe, comandantul vasului sau al unei aeronave sub pavilionul României, comandantul unităţii militare, directorul sau medicul şef al instituţiei sanitare sau medicul şef al serviciului, medicul de gardă.
Cum aplicăm procedura prevăzută la art. 1.042?
Înainte de a fi executat, testamentul privilegiat se va prezenta unui notar public, pentru a fi vizat spre neschimbare.
Notarul sesizat trebuie să verifice dacă este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 1.048 NCC referitoare la caducitatea testamentelor privilegiate, caducitate care intervine după trecerea unui termen de 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în vreuna dintre formele ordinare.
În cazul în care se invocă termenul de suspendare a termenului de 15 zile, succesorii vor fi îndrumaţi către instanţă.
În cadrul procedurii succesorale, notarul procedează, în condiţiile prezentului Cod şi ale legii speciale, la deschiderea şi validarea testamentului, pe care îl va depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte acesta se constată prin proces-verbal.
Cei interesaţi pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului.
După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească.