Art. 1042 Noul cod civil Deschiderea testamentului olograf Formele testamentului Testamentul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Testamentul
SECŢIUNEA a 2-a
Formele testamentului
Testamentul
SECŢIUNEA a 2-a
Formele testamentului
Art. 1042
Deschiderea testamentului olograf
(1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.
(2) În cadrul procedurii succesorale, notarul public procedează, în condiţiile legii speciale, la deschiderea şi validarea testamentului olograf şi îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte se constată prin proces-verbal.
(3) Cei interesaţi pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.
(4) După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească.
| ← Art. 1041 Noul cod civil Testamentul olograf Formele... | Art. 1043 Noul cod civil Testamentul autentic Formele... → |
|---|
Da, testamentul olograf întocmit conform Codului Civil vechi trebuie depus pentru avizare conform dispozițiilor Noului Cod Civil (NCC).
Aspecte importante:
1. Validitatea testamentului olograf întocmit sub vechiul Cod Civil
o Dacă testamentul a fost redactat în conformitate cu prevederile vechiului Cod Civil (în scris de mână, datat și semnat de testator), el rămâne valabil și sub regimul NCC.
2. Depunerea testamentului
o NCC impune ca testamentele olografe să fie prezentate unui notar public pentru deschiderea succesiunii și avizare.
o Notarul verifică autenticitatea, conformitatea cu
Citește mai mult
legea și va înscrie testamentul în Registrul Național Notarial de Evidență a Succesiunilor (RNNEOS).3. Efectele avizării
o Avizarea nu schimbă conținutul testamentului, ci doar îl certifică pentru a putea produce efecte juridice.
o Dacă există conflicte între dispozițiile vechiului Cod Civil și NCC, notarul sau instanța vor interpreta testamentul conform principiilor NCC.
2. Conform normei analizate, înainte de executarea dispoziţiilor cuprinse în testamentul olograf, acesta se prezintă unui notar public în scopul de a fi vizat spre neschimbare. întrucât alin. (1) al normei analizate instituie obligaţia prezentării testamentului unui notar public, şi nu notarului public, apreciem că vizarea spre neschimbare poate fi făcută de orice notar public, şi nu doar de notarul competent
Citește mai mult
să realizeze procedura succesorală notarială. Chiar dacă testamentul ar cuprinde vicii, notarul nu poate refuza deschiderea testamentului, analiza valabilităţii sale fiind ulterioară momentului deschiderii testamentului. La cerere, persoanele interesate pot primi copii legalizate ale testamentului olograf.3. Spre deosebire de faza de avizare a testamentului olograf, în care testamentul poate fi prezentat oricărui notar public, în cazul în care procedura succesorală se desfăşoară în faţa notarului public, testamentul olograf se prezintă notarului competent să realizeze procedura succesorală notarială, şi nu oricărui notar, care va proceda la deschiderea testamentului, la validarea sa şi apoi la depozitarea lui în dosarul succesoral format ca urmare a înregistrării cererii de deschidere a procedurii succesorale notariale.
4. Conform art. 73 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, republicată, lege specială la care face trimitere alin. (2) al normei analizate, în cazul existenţei unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui. Dacă testamentul este olograf, se constată starea lui materială şi se întocmeşte un proces-verbal. Prin urmare, notarul constată prin proces-verbal deschiderea testamentului şi starea în care acesta a fost găsit.
5. întrucât legea nu prevede nicio sancţiune pentru nerespectarea acestei formalităţi, neîndeplinirea ei nu afectează valabilitatea şi executarea testamentului, astfel că testamentul olograf poate fi prezentat şi direct instanţei de judecată.
6. Sub aspectul competenţei, conform art. 10 din Legea nr. 36/1995, republicată, prin excepţie de la competenţa generală, procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu. în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii au posibilitatea de a alege competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă. Dacă într-o circumscripţie teritorială sunt mai multe birouri de notari publici, potrivit art. 69 alin. (3) din Legea nr. 36/1995, republicată, competenţa de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului birou sesizat. Notarul public verifică dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie, cercetând, în acest scop, registrul de evidenţă a succesiunilor, potrivit regulamentului. Potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, republicată, notarul public sesizat este obligat să-şi verifice în prealabil competenţa teritorială, iar dacă constată că succesiunea este în competenţa altui birou notarial, se desesizează, fără să mai citeze părţile, trimiţând cauza notarului public competent.
7. Originalul testamentului aflat în dosarul succesoral se predă legatarului la finalizarea procedurii succesorale notariale, iar dacă nu există un asemenea legatar, se predă persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească (persoanei în favoarea căreia se stabileşte vocaţia succesorală, calitatea de moştenitor şi căreia i se atribuie masa succesorală).
8. în privinţa aplicării în timp a dispoziţiilor noului Cod civil, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011, moştenirile deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii, dată ce coincide cu data morţii defunctului.
După vizarea spre neschimbare, la termenul de dezbatere, notarul va întocmi procesul-verbal prin care se constată starea materială a testamentului, proces-verbal care va cuprinde, pe lângă datele de identificare ale celor prezenţi, şi următoarele informaţii:
– particularităţile suportului pe care
Citește mai mult
este scris testamentul (dimensiune, culoare, tip etc.);– numărul de pagini pe care este scris testamentul, instrumentul cu care a fost scris: pix, cerneală, creion şi culoarea scrierii;
– precizarea faptului dacă există ştersături sau adăugiri, precum şi pe ce pagină şi rând se află acestea;
– reproducerea textului integral al testamentului aşa cum a fost scris de defunct, precum şi a adăugirilor făcute de testator;
condiţia este îndeplinită şi prin depunerea unei copii legalizate după testamentul olograf, vizată de notar şi semnată de toţi moştenitorii, care se va anexa la procesul-verbal de constatare a stării materiale, cu menţiunea că face parte integrantă din acesta.
În procesul-verbal se va preciza numărul de exemplare în care s-a redactat testamentul şi menţiunea persoanei/persoanelor căreia/cărora li s-a înmânat câte un exemplar din procesul-verbal.
La finalizarea procedurii succesorale, după ce i se pune în vedere că trebuie să păstreze originalul testamentului, persoana care a primit originalul va semna de primirea acestuia, iar acest exemplar al procesului-verbal (cel pe care a semnat de primire) se va păstra şi în arhiva notarului, la mapa de certificate de moştenitor.
În cazul în care testamentul olograf este scris în altă limbă, cu ocazia prezentării acestuia notarului public în vederea vizării spre neschimbare se va prezenta şi traducerea legalizată a testa mentului. În procesul-verbal de constatare a stării materiale a testamentului olograf se va transcrie textul în limba română, anexându-se la procesul-verbal şi traducerea legalizată a testamentului în limba străină.
Procedurile de constatare a stării materiale şi de validare a testamentului olograf îndeplinite de autorităţile competente din ţară sau străinătate, apostilate sau supralegalizate, după caz, sunt considerate valabile şi nu vor fi reluate de către notarul instrumentator sesizat cu procedura succesorală.
În încheierea de şedinţă de la termenul la care se încheie procesul-verbal de constatare se vor menţiona, pe lângă alte constatări ale notarului, şi următoarele: procedura care a fost îndeplinită, declaraţiile moştenitorilor cu privire la recunoaşterea sau nu a scrisului de pe testament, dacă s-au audiat martori etc.
Dacă nu există moştenitori legali care să recunoască scrisul de pe testament sau dacă aceştia, fiind prezenţi, nu pot confirma sau contesta faptul că scrisul aparţine defunctului, notarul va solicita scripte de comparaţie, pe care le va remite, împreună cu testamentul olograf (toate în original), pentru expertiza tehnică de specialitate (expertiza grafoscopică), experţilor oficiali care funcţionează în cadrul institutelor şi laboratoarelor de expertize criminalistice înfiinţate potrivit dispoziţiilor legale. Sarcina de a sesiza expertul şi de a înmâna actele (testamentul olograf, în original, şi scriptele de comparaţie) pentru efectuarea expertizei aparţine notarului sesizat cu dezbaterea procedurii succesorale.
Din redactarea tezei a II-a a alin. (4) rezultă că neînţelegerile cu privire la persoana care va primi originalul testamentului olograf nu împiedică eliberarea certificatului de moştenitor de către notarul public. Până la finalizarea litigiului privind desemnarea persoanei care să păstreze testamentul original, acesta se va depune, pe cheltuiala moştenitorilor, în depozitul notarial.
Actul normativ care reglementează autorizarea experţilor crimi nalişti este Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti, aprobată şi modificată prin Legea nr. 488/2002.