Art. 1204 Noul cod civil Condiţii Încheierea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1204
Condiţii
Consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză.
| ← Art. 1203 Noul cod civil Clauze neuzuale Încheierea... | Art. 1205 Noul cod civil Lipsa discernământului Încheierea... → |
|---|
1. Consimţământul este unul dintre elementele voinţei juridice, alături de motivul determinant (ca element al cauzei sau aşa-numita cauză îndepărtată, concretă). întrepătrunderea lor dă naştere voinţei generatoare de efecte juridice în anumite condiţii. Consimţământul lipseşte atunci când s-a realizat cu o rezervă mentală cunoscută de cocontractant şi este viciat când a fost smuls prin violenţă fizică sau psihică. Regăsind intenţia de a gratifica la graniţa dintre consimţământ şi cauza abstractă în cadrul contractului de donaţie, lipsa intenţiei circumstanţiate este echivalentă
Citește mai mult
juridic cu lipsa totală a consimţământului, sancţiunea care intervine fiind nulitatea absolută a contractului de donaţie (C.A. Bucureşti, s. civ., dec. nr. 2310/2006, în C.P.J.C. 2006, p. 348-349).2. Una dintre condiţiile de valabilitate a consimţământului este aceea ca hotărârea de a încheia actul să fie manifestată în exterior, adică exteriorizată. Fiind vorba despre un act de înstrăinare a unui imobil, compus din teren şi construcţii, consimţământul trebuie exprimat expres şi în formă autentică. De asemenea, consimţământul trebuie exprimat în momentul încheierii contractului (C.A. Târgu-Mureş, s. civ., dec. nr. 985/2001, în Legis).
3. Atunci când susţinerile reclamanţilor privitor la nesemnarea convenţiei de către vânzător, cu consecinţa lipsei consimţământului acestuia, sunt confirmate de expertiza grafologică efectuată în cauză, în mod legal instanţele au apreciat că actul este lovit de nulitate, pentru lipsa consimţământului (C.A. Bucureşti, s. civ., dec. nr. 1269/1996, în C.P.J.C. 1993-1998, p. 41).
4. Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat, fiind materializat în încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, să nu fie alterat de vreun viciu de consimţământ (C.A. Bucureşti, s. a lll-o civ., min. şi fam., dec. nr. 331/2010, în D. Anghel, L. Horabagiu, op. cit., p. 66).
5. Potrivit art. 1173 C. civ. 1864, actul autentic are deplină credinţă în privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile pe care le constată, iar în ceea ce priveşte constatările personale ale agentului instrumentator, face credinţă până la înscrierea în fals. Această dispoziţie legală nu trebuie însă interpretată în sens absolutist. Faptul că prin rezoluţia procurorului s-a dispus neînceperea urmăririi penale privind infracţiunile de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals intelectual faţă de notar, ceea ce semnifică inexistenţa unei infracţiuni, nu înlătură posibilitatea părţii de a invoca existenţa unui viciu de consimţământ. încheierea unui act în care consimţământul a fost viciat nu are în mod obligatoriu conotaţii penale, ci poate rămâne în tărâmul civilului (C.A. Braşov, s. civ., min. şi fam., dec. civ. nr. 197/R/2008, în Jurindex).
2. Contractul încetează
Citește mai mult
a de a fi valabil atunci când consimţământul uneia sau alteia dintre părţi este afectat de un viciu care îi alterează luciditatea sau libertatea [L. Pop, Tratat, voi. II, p. 229).3. Consimţământul, înţeles ca o condiţie esenţială a actului juridic civil, poate fi definit ca voinţa exteriorizată în sensul de a produce efectele unui act juridic anume (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 173).
4. în genere, se înţelege prin consimţământ acordul voinţelor ce concurează la formarea contractului. Dar câteodată, se înţelege prin consimţământ, numai adeziunea uneia din părţi la propunerea celeilalte părţi; în acest sens art. 948 C. civ. 1864 vorbeşte de consimţământul „părţii ce se obligă" (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bolânescu, Al. Bâicoianu, op. cit., voi. II, p. 493).
5. în al doilea rând, se cere ca voinţa să fie serioasă şi să fie manifestată cu intenţia de a produce efecte juridice, de a stabili raporturi juridiceşte obligatorii (animo contrahendi negotii). Când consimţământul a fost dat în glumă (iocandi causa) sau fără intenţia asumării unei obligaţii susceptibile, în caz de neexecutare, de a fi adusă la îndeplinire prin forţa de constrângere a statului, manifestarea de voinţă nu generează consecinţe juridice (D. Cosma, op. cit., p. 119-120).
6. Obligaţia de informare constă în îndatorirea debitorului de a aduce la cunoştinţa creditorului acestei obligaţii un summum de date şi informaţii necesare pentru darea unui consimţământ pe deplin valabil la încheierea contractului, precum şi în scopul exercitării întocmai a contractului, în aşa fel încât bunul dobândit să poată fi folosit cât mai eficient conform destinaţiei pentru care a fost procurat sau, după caz, serviciul prestat să fie corespunzător şi potrivit aşteptărilor beneficiarului său (L. Pop, Tratat, voi. II, p. 282).
7. Voinţa trebuie să fie liberă şi conştientă, cu alte cuvinte, trebuie să se formeze şi să se exteriorizeze în mod liber, fără presiuni exterioare ori manopere viclene şi având imaginea corectă şi exactă a consecinţelor juridice, respectiv a drepturilor dobândite şi a obligaţiilor asumate (A. Hurbean, Viciile de consimţământ, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 142).
1. să fie serios, respectiv, să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice (animo contrahendi negotii);
2. să fie liber, neafectat de vreun viciu de consimţământ. Viciul de consimţământ este o situaţie de fapt care alterează voinţa juridică a părţii la încheierea unui act juridic care afectează fie libertatea exprimării voinţei, fie caracterul ei conştient şi care îndreptăţeşte anularea actului respectiv. Constituie viciu de consimţământ: eroarea, dolul, violenţa,
Citește mai mult
precum şi, în anumite cazuri, leziunea. Consimţământul viciat nu este valabil, iar partea a cărei voinţă a fost afectată de un viciu de consimţământ poate să ceară în justiţie anularea actului la care a consimţit nevalabil.3. să fie exprimat în cunoştinţă de cauză, ceea ce înseamnă că trebuie să provină de la o persoană cu discernământ. Discernământul este aptitudinea unei persoane de a înţelege natura şi urmările faptelor pe care le săvârşeşte.
Această cerinţă a consimţământului este diferită de condiţia capacităţii, pentru că prezenţa sau lipsa discernământului reprezintă o stare de fapt, iar capacitatea este una de drept. De regulă:
- persoanele fizice cu capacitate deplină de exerciţiu sunt prezumate că au discernământul necesar să încheie acte juridice civile;
- persoana fără capacitate de exerciţiu este prezumată a fi lipsită de discernământ (din cauza vârstei fragede sau a stării de sănătate mintală);
- minorul între 14 şi 18 ani are discernământul în curs de formare.