Art. 1233 Noul cod civil Determinarea preţului între profesionişti Încheierea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1233
Determinarea preţului între profesionişti
Dacă un contract încheiat între profesionişti nu stabileşte preţul şi nici nu indică o modalitate pentru a-l determina, se presupune că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit în domeniul respectiv pentru aceleaşi prestaţii realizate în condiţii comparabile sau, în lipsa unui asemenea preţ, un preţ rezonabil.
| ← Art. 1232 Noul cod civil Determinarea obiectului de către un... | Art. 1234 Noul cod civil Raportarea la un factor de referinţă... → |
|---|
1. Analizând actele dosarului. Curtea constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente: potrivit art. 4.1 din contractul de concesionare nr. 72/16.11.2000 încheiat de către părţi, redevenţa a fost stabilită ca fiind echivalentul în lei al unei cantităţi de grâu de un anumit STAS, preţul stabilindu-se după cotaţia de la Bursa Română la momentul plăţii. în opinia instanţei de fond, întrucât Bursa Română de Mărfuri nu tranzacţionează grâu, există o imposibilitate obiectivă de stabilire a cuantumului redevenţei şi, deci, obiectul contractului de cesiune nu este
Citește mai mult
valabil, deşi reţine că una dintre condiţiile de valabilitate a obiectului actului juridic civil este aceea de a fi determinat sau determinabil. Interpretarea instanţei de fond este simplistă şi rigidă, nefiind raportată şi coroborată cu celelalte dispoziţii legale ce guvernează regulile de interpretare a convenţiilor. Nu se poate reţine că redevenţa stabilită de către părţi nu este determinată. Astfel, această redevenţă o reprezintă o anumită cantitate de grâu, de un anumit STAS, pentru fiecare hectar de teren, cantitate ce urmează a fi evaluată în lei, în funcţie de cotaţia grâului de la Bursa Română de Mărfuri, preţul astfel stabilit reprezentând redevenţa. Atunci când părţile au stabilit redevenţa pe care urma să o achite concesionarul, s-au raportat la un obiect bine determinat - preţul grâului, preţ care poate varia de la un an agricol la altul. Având în vedere faptul că acest contract de concesionare a fost încheiat pe o durată de 49 de ani, deci o perioadă foarte mare de timp, părţile au stabilit un criteriu obiectiv în raport de care să se determine c/val. redevenţei, cotaţia grâului de la Bursa Română de Mărfuri, ştiut fiind fluctuaţiile de preţ ale acestui produs. Faptul că Bursa Română de Mărfuri nu a tranzacţionat grâu nu afectează valabilitatea clauzei de la art. 4.1 din contract, atâta vreme cât referirea la cotaţia bursei nu era singurul element în raport de care preţul să fie stabilit. Chiar şi în această ultimă ipoteză, nu se poate afirma că obiectul contractului nu este valabil. Astfel cum a opinat şi apelanta, conform art. 978 C. civ. 1864, clauzele contractuale trebuie interpretate în sensul în care ar produce efecte juridice, şi nu în acela în care ar lipsi convenţia de efecte. Codul comercial recunoaşte valabilitatea unui contract comercial, chiar dacă preţul nu este prevăzut, dacă părţile s-au înţeles să se refere la adevăratul preţ ori la preţul curent (art. 61 C. corn.). Prin adevăratul preţ se înţelege preţul stabilit prin listele bursei sau prin mercurialele locului unde contractul a fost încheiat sau, în lipsă, după ale celui mai apropiat loc sau după orice fel de probe. Concluzionând, atâta vreme cât părţile au stabilit, prin contract, elemente cu ajutorul cărora preţul să poată fi determinat, nu putem vorbi de inexistenţa acestuia (C.A. Bucureşti, s. com., dec. 458/R/2008)2. Preţul la care se referă textul art. 1233 poate avea şi alte denumiri, în funcţie de tipul de contract: onorariu, chirie, salariu, primă, dobândă şi, în cazul vânzării, preţ. Determinarea
Citește mai mult
preţului se face în considerarea contraprestaţiei a lucrului sau a serviciului. Nulitatea vânzării pentru absenţa preţului serios este o nulitate absolută (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 281).3. Se poate, de exemplu, ca părţile să prevadă, o ipoteză foarte frecventă în practică, ca preţul să fie cel din ziua în care are loc livrarea (F Terre, P. Simler, Y. Lequette, op. cit., p. 295).