Art. 1236 Noul cod civil Condiţii Încheierea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1236
Condiţii
(1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală.
(2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.
(3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.
| ← Art. 1235 Noul cod civil Noţiune Încheierea contractului... | Art. 1237 Noul cod civil Frauda la lege Încheierea contractului... → |
|---|
1.0 obligaţiune nu este nulă când cauza ei a fost fals indicată în înscris, căci legea nu loveşte de nulitate falsa indicaţiune, ci numai lipsa complectă de cauză atrage nulitatea obligaţiunilor. Prin urmare, dacă în locul cauzei indicate în act convenţiunea are o altă cauză reală, acea convenţiune rămâne valabilă, cu condiţiune însă ca cauza adevărată să nu fie contrarie ordinei publice şi bunelor moravuri (C.A. Bucureşti II, No. 44, 27 febr. 1901, Dr. 1901, p. 227, în E. Antonescu, op. cit., voi. I, p. 554).
2. Convenţia prin care un bărbat căsătorit, abandonat vremelnic de
Citește mai mult
soţia sa, a promis concubinei sale să se căsătorească cu aceasta dacă va divorţa de soţia sa şi s-a obligat să o despăgubească cu o sumă de bani în caz de revenire a soţiei în domiciliul conjugal este lovită de nulitate absolută. S-a apreciat că, întrucât căsătoria şi divorţul nu pot face obiect de negociere, causo remota a unei asemenea convenţii este imorală şi ilicită (C. Bîrsan, M.M. Pivniceru, P. Perju, Codul civil adnotat, voi. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 39, cu autorii citaţi acolo).3. Vânzarea lucrului altuia este nulă absolut pentru cauză ilicită atunci când ambele părţi sunt de rea-credinţă, respectiv când încheierea actului s-a făcut de către vânzător în frauda drepturilor adevăratului proprietar, cu complicitatea şi pe riscul cumpărătorului, care a cunoscut că lucrul ce constituie obiectul convenţiei nu se află în proprietatea vânzătorului (în N.E. Grigoraş, Buna-credinţă. Practică judiciară, voi. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 378 şi urm.). Notă. Această soluţie, în condiţiile arătate, poate fi folosită şi în prezent, chiar dacă, potrivit art. 1683 NCC, vânzarea bunului altuia este un contract valabil.
4. Cauza, fiind una dintre condiţiile generale de validitate a actului juridic, reprezintă expresia poziţiei subiective a părţilor faţă de actul juridic încheiat. Un act de înstrăinare încheiat în condiţiile în care ambele părţi au fost de rea-credinţă este considerat nul. Per a contrario, în măsura în care ambele părţi sau cel puţin cumpărătorul au fost de bună-credinţă, nu există cauză ilicită (C.S.J., s. civ., dec. nr. 1408/2003, în N.E. Grigoraş, op. cit., voi. I, p. 398 şi urm.).
5. în analiza cauzei în materie de donaţie, definită ca o liberalitate, este necesar a se stabili scopul sau motivul care a fost determinant pentru voinţa dispunătorului în acest sens. Ca atare, în acest caz, voinţa de a dispune nu poate fi separată de scopul determinant, care a provocat manifestarea dispunătorului sub forma unei liberalităţi. Cauza în cazul contractului de donaţie cuprinde, aşadar, în primul rând, voinţa de a dărui, onimus donandi, şi apoi motivul care a hotărât pe dispunător să facă liberalitatea, fără însă ca aceste elemente să poată fi separate şi examinate apoi izolat, ele formând un tot. în cauză, în mod corect s-a reţinut că actul de donaţie nu a avut la bază onimus donandi, care trebuie să constituie cauza juridică a liberalităţii realizate. Sentinţa a reţinut corect că este de notorietate faptul că în perioada puterii comuniste autorităţile procedau la demolare chiar în lipsa consimţământului foştilor proprietari. De asemenea, există o prezumţie a lipsei cauzei dată şi de împrejurarea că părinţii reclamantelor nu mai deţineau o altă locuinţă şi nu au primit despăgubiri în urma exproprierii (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 1492/2005)
6. în cazul în care doi concubini încheie un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, actul nu poate fi declarat nul în mod absolut, ca bazat pe o cauză ilicită (cauza nu este ilicită, ci imorală - s.n.), şi anume continuarea relaţiilor de concubinaj, chiar dacă de fapt ascunde o donaţie deghizată, dacă se face dovada că între părţi au existat relaţii de afecţiune, că donatara l*a îngrijit efectiv pe concubin, bolnav de o boală cronică gravă, iar la o lună după perfectarea actului, părţile s-au căsătorit (Trib.jud. Suceava, s. civ., dec. nr. 940/1982, în C. Turianu, Contracte civile speciale, p. 175).
7. înscrisul prin care se transmite un bun cu sarcina de întreţinere nu poate avea efecte dacă se dovedeşte că transmiţătorul nu avea nevoie de întreţinere, iar adevăratul motiv al transmisiunii a fost determinarea celei ce a primit bunul să trăiască în concubinaj cu transmiţătorul (Trib. reg. Hunedoara, dec. civ. nr. 1538/1954, în L.P. nr. 6/1995, p. 798).
8. în cazul în care într-un contract de asociere în participaţiune părţile au prevăzut că, indiferent de orice profit pe care l-ar realiza asocierea, pârâta trebuie să plătească reclamantului o sumă minimă, ceea ce, altfel spus, echivalează cu neparticiparea reclamantului, contrar dispoziţiilor legale, la eventualele pierderi ale asocierii, urmând ca acesta să încaseze în orice situaţie numai beneficii, chiar dacă într-un cuantum mai mic decât cel preconizat, ceea ce, în fapt, constituie o clauză leonină, o asemenea clauză este nelegală, întrucât lipseşte cauza obligaţiei (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1177/2004, în V. Terzea, op. cit., p. 42).
Citește mai mult
vânzare-cumpărare, cumpărătorul să nu aibă un scop mediat; este absurd ca el să nu urmărească nimic prin încheierea contractului, să lipsească orice cauză (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 176).2. în contractele sinalagmatice, cauza nu există dacă una dintre părţi nu poate primi contraprestaţia la care are dreptul. în contractele aleatorii, lipseşte cauza dacă lipseşte elementul aleatoriu, riscul.
3. Cauza este ilicitâ dacă este contrară legii şi ordinii publice şi este imorală dacă este contrară bunelor moravuri. Se poate pune problema, la fel ca în reglementarea anterioară, a utilităţii art. 1236 NCC, atât timp cât există art. 11 NCC (corespunzător art. 5 C. civ. 1864), care prevede că „nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri". Cele două texte nu se suprapun. Art. 11 interzice actele juridice care încalcă dispoziţiile legale exprese, fără ca în temeiul lui să se poată anula actele juridice, care, deşi imorale sau ilicite prin scopul (cauza) lor, nu încalcă o dispoziţie legală determinată (D. Cosma, op. cit., p. 232; G. Boroi, Drept civil, 2010, p. 201; O. Ungureanu, op. cit., p. 145).
4. Contractul încheiat între un chirurg şi o persoană grav bolnavă va fi sau nu valabil după cum onorariul este normal sau abuziv (F. Terre, P. Simler, Y. Lequette, op. cit., p. 256).
► „Art. 948. Condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt: (...) 4. o cauză licită (C. civ. 949 şi urm., 953 şi urm., 962 şi urm., 966 şi urm.)"-,
► „Art. 966. Obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect (C. civ. 948, 954, 967, 968,1347, 1349,1352)";
► „Art. 968. Cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice (C. civ. 5, 728,1008,1636,1689)".
Citește mai mult
fie în sensul valabilităţii contractului, fie în sensul nulităţii relative (şi virtuale). Majoritatea autorilor au optat pentru soluţia valabilităţii contractului, afară de cazul în care, pe temeiul unei norme speciale (inclusiv aparţinând unei alte ramuri de drept, spre exemplu, dreptului penal), ar urma să se dea o altă soluţie.Cauza imorală atrage nulitatea absolută a actului juridic dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască (art. 1238 alin. (2) noul cod civil), iar prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii (art. 1638 noul cod civil).
Spre exemplu, s-a decis că antecontractul de vânzare încheiat pentru a se menţine o relaţie de concubinaj este lovit de nulitate absolută pentru cauză imorală-C.A. Ploieşti, dec. civ. nr. 211/1998, B.J., semestrul 1/1998, p. 198.
In cazul actelor juridice nenumite, poate avea caracter ilicit nu numai motivul determinant, ci chiar prestaţia la care se obligă una din părţi, de exemplu, contractul prin care A se obligă să îi plătească lui B o sumă de bani dacă acesta din urmă săvârşeşte o anumită infracţiune.
Proba cauzei - potrivit art. 1239 alin. (1) noul cod civil „contractul este valabil chiar atunci cand cauza nu este expres prevăzută", iar alin. (2) al aceluiaşi articol dispune că „existenţa unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară". Prin urmare, cel care invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei. Fiind vorba de un fapt juridic stricto sensu, este admisibil orice mijloc de probă.
Cauza nu există când partea nu-şi poate reprezenta sau prefigura corect faptele ori consecinţele acestora. Astfel, lipsa cauzei se poate datora şi lipsei discernământului.
Noul Cod Civil nu a mai reţinut cerinţa cauzei de a fi reală. Aşadar, se poate aprecia că atunci când cauza nu există, aceasta nu este nici reală (este falsă). De altfel, şi în timpul vechii reglementări, A. Ionaşcu a susţinut că lipsa cauzei se confundă cu cauza falsă, care, la rândul ei, este doar o eroare asupra cauzei.
Conform art. 1238 NCC, lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu
Citește mai mult
excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice.De exemplu, s-ar putea obţine anularea unui legat pentru lipsa cauzei (cauză falsă) dacă se face dovada că testatorul nu a ştiut că i se va naşte un copil (ceea ce implică necunoaşterea, de către testator, a sarcinii femeii) şi că, dacă ar fi cunoscut această împrejurare, nu ar mai fi lăsat legatul.
2. Cauza să fie licită
Cauza ilicită este definită atât în alin. (2) al articolului 1236 din noul Cod civil, dar şi în următorul (art. 1237 C. civ. privind frauda la lege). Astfel:
[...](2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.[...]
Art. 1237:
Cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative
Conform art 1238 din NCC, cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.
3. Cauza să fie morală
Ca şi cauza ilicită, cauza imorală atrage nulitatea absolută a actului juridic (în doctrină se menţionează o speţă din practica judiciară în care s-a decis că antecontractul de vânzare încheiat pentru a se menţine o relaţie de concubinaj este lovit de nulitate absolută pentru cauză imorală C.A. Ploieşti, dec. civ. nr. 211/1998).
Acest articol trebuie citit având în vedere şi art. 11 C.civ. pot fi declarate nule numai actele juridice având o cauză ce contravine dispoziţiilor exprese care interesează ordinea publică şi bunele moravuri.
În schimb, vor putea fi declarate nule numai pe temeiul art. 1238 alin. (2) C. civ. acele acte juridice a căror cauză, deşi imorală, nu contravine unei dispoziţii legale exprese:
Art. 1238 Noul cod civil:
[...]
(2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.
Dacă obiectul actului juridic civil contravine normelor imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri, atunci şi cauza actului juridic respectiv este ilicită sau imorală. însă, pot exista situaţii când cauza actului juridic este ilicită sau imorală, iar obiectul acelui act juridic, licit.