Art. 1300 Noul cod civil Buna-credinţă Reprezentarea Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Art. 1300
Buna-credinţă
(1) Afară de cazul în care sunt relevante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna sau reaua-credinţă, cunoaşterea sau necunoaşterea unei anumite împrejurări se apreciază în persoana reprezentantului.
(2) Reprezentatul de rea-credinţă nu poate invoca niciodată buna-credinţă a reprezentantului.
| ← Art. 1299 Noul cod civil Viciile de consimţământ... | Art. 1301 Noul cod civil Forma împuternicirii Reprezentarea... → |
|---|
(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.
(2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.
De exemplu, buna-credinţă este o condiţie pentru dobândirea proprietăţii mobiliare în cazul prevăzut la art. 937 NCC sau a drepturilor de la achizitorul aparent, în cazul simulaţiei (art. 1290 NCC).
Astfel, ca regulă, buna sau reaua-credinţă la încheierea contractului prin reprezentare, precum şi cunoaşterea sau necunoaşterea
Citește mai mult
unei anumite împrejurări se vor verifica în persoana reprezentantului.Fac excepţie cazurile în care aceste stări subiective sunt relevante pentru elementele stabilite de reprezentat şi cu privire la care reprezentantul nu îşi manifestă voinţa proprie.
2. Reaua-credinţă a reprezentatului. Valorificând principiul fraus omnia corrumpit, legiuitorul stabileşte că în niciun caz reprezentatul care a fost de rea-credinţă nu poate invoca buna-credinţă a reprezentantului. Astfel, luând ca exemplu ipoteza reglementată la art. 937 NCC, reprezentatul care a cunoscut calitatea de neproprietar al vânzătorului bunului mobil nu se poate prevala de buna-credinţă a reprezentantului pentru a-şi invoca calitatea de proprietar.