Art. 1296 Noul cod civil Efecte Reprezentarea Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Art. 1296
Efecte
Contractul încheiat de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct între reprezentat şi cealaltă parte.
| ← Art. 1295 Noul cod civil Temeiul reprezentării Reprezentarea... | Art. 1297 Noul cod civil Nearătarea calităţii de reprezentant... → |
|---|
Intrebarea este: ce este " actul juridic"?. Contractul de prestari servicii intre persoana fizica si o firma specializata, este un act juridic? Trebuie validat
Citește mai mult
undeva, inregistrat? In baza acestui contract se semneaza un document de imputernicire . Este vorba de reprezentarea in fata furnizorilor si distribuitorilor de energie electrica si gaze naturale.Multumesc!
În situația dvs. forma autentică nu este cerută, deci imputernicirea nu este musai sa o faceti la notar, însă de cele mai multe ori, actele făcute la notar ofera mai multa siguranta si claritate juridica. Dvs. alegeți. Sper ca v-am ajutat!
1. Faţă de cel reprezentat, contractul încheiat prin reprezentare produce efecte juridice depline, ca şi cum ar fi fost încheiat de el însuşi. în schimb, faţă de reprezentant, actul nu produce, în principiu, nicio consecinţă, deoarece el nu este şi nu devine parte în raportul juridic. în sarcina lui se pot naşte doar obligaţii personale faţă de cel reprezentat, când îşi depăşeşte limitele mandatului şi acţionează în mod fraudulos. în consecinţă, pentru acţiunea având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat prin mandatar, acesta nu are calitate procesuală
Citește mai mult
pasivă. în ipoteza unui contract de vânzare-cumpărare, părţile contractante sunt vânzătorul şi cumpărătorul. Chiar dacă actul a fost încheiat prin mandatar, efectele juridice se produc în persoana mandantului. Cum în cauză vânzătorul a decedat, calitatea procesuală pasivă în cererea având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare o au moştenitorii vânzătorului şi cumpărătorii împreună, acesta fiind un caz de coparticipare pasivă obligatorie (C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 725/R/2010, în L.C. Stoica, Mandatul, p. 8).2. Existenţa unui mandat nu naşte drepturi şi obligaţii doar între mandant şi mandatar, care pot fi clarificate pe calea unei acţiuni ce îşi are izvorul în contractul de mandat, ci şi drepturi şi obligaţii în raport cu terţele persoane. Aceste drepturi şi obligaţii pot fi valorificate pe calea unei acţiuni specifice actului juridic încheiat între terţ şi mandatar, raţiunea fiind aceea că între mandant şi terţi se creează raporturi juridice directe, deoarece, în drept, terţul contractează cu mandantul, şi nu cu mandatarul (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 434/2010, în D. Anghel, L. Harabagiu, op. cit., p. 376).
3. Mandatarul încheie contractul cu terţele persoane în numele şi pe seama mandantului, astfel încât raportul juridic se stabileşte direct între mandant şi terţ. Mandatarul este obligat să dea socoteală mandantului numai de lucrările sale şi să remită numai ceea ce a primit în puterea mandatului. Mandatarul nu este obligat să plătească mandantului din patrimoniul propriu sumele datorate de terţi, în măsura în care nu le-a încasat. Pentru recuperarea acestora, mandantul are acţiune directă împotriva debitorilor - părţi în raportul juridic, tot mandantul fiind şi acela care va trebui să suporte o eventuală insolvabilitate a acestora (C.A. Craiova, s. com., dec. nr. 732/2001, în L.C. Stoica, Mandatul, p. 64-65).
2. Prin urmare, în caz de reprezentare, efectele actului se vor produce nu în persoana celui care participă efectiv la încheierea actului, ci faţă de cel ale cărui interese le reprezintă acesta. De la această regulă există însă şi excepţii, în cazul în care actul este încheiat cu nerespectarea limitelor
Citește mai mult
împuternicirii primite.3. în virtutea reprezentării, reprezentatul devine în mod direct parte în actul juridic încheiat de reprezentant în limitele puterilor conferite acestuia din urmă, ca şi cum respectivul act ar fi fost încheiat de către însuşi cel reprezentat (M.N. Costin, M.C. Costin, op. cit., p. 346).
4. Faţă de reprezentant, actul juridic nu produce, în principiu, efecte: el nu este şi nu devine parte în actul juridic încheiat cu terţul cocontractant. în sarcina reprezentantului se pot naşte obligaţii personale, fie faţă de cel reprezentat (în baza mandatului), fie faţă de terţul cocontractant ori faţă de ambii (în cazul reprezentării frauduloase sau al depăşirii limitelor împuternicirii) (C.T. Ungureanu, op. cit., 2011, p. 233).
5. Efectul reprezentării este de a lega direct pe persoana reprezentată, ca şi cum aceasta ar fi făcut actul; ea devine titulara drepturilor şi obligaţiilor izvorâte din act, în ea se naşte raportul de drept cu cealaltă parte, reprezentantul este un simplu intermediar. Acest efect constituie esenţa reprezentării moderne şi el formează marea utilitate a acestei instituţii (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, op. cit., voi. I, p. 104).
6. în virtutea contractului de mandat, reprezentantul se află în raporturi juridice cu acela de la care a primit mandat şi faţa de care răspunde pentru executarea contractului de mandat şi, deci, şi de încheierea contractului pentru care a primit împuternicire (T.R. Popescu, P. Anco, op. cit., p. 75).
7. în funcţie de întinderea puterii de a reprezenta, deosebim reprezentarea totală (generală) şi reprezentarea parţială (specială). Reprezentarea totală este cea care conferă reprezentantului puterea de a încheia pentru reprezentat toate actele juridice (cu excepţia celor cu caracter strict personal) şi cu privire la toate bunurile, cum este cazul reprezentării incapabilului sau al mandatului general - procuratio omnium bonorum. Reprezentarea parţială este cea care conferă reprezentantului puterea de a încheia pentru reprezentat fie numai un anumit act juridic - procuratio unicus rei -, fie numai anumite acte juridice determinate, fie numai acte cu privire la un anumit bun sau la anumite bunuri determinate (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 292).
8. S-a considerat, în general, că obligaţia mandatarului de a executa mandatul nu este o obligaţie de rezultat, ci o obligaţie de mijloace, el neputând garanta obţinerea rezultatului pe care-l urmăreşte mandantul. El este însă dator să depună toate diligenţele pentru îndeplinirea împuternicirii sale (C. Roşu, Contractul de mandat în dreptul privat intern, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 36).
9. Diligenţa cerută mandatarului în îndeplinirea mandatului, inclusiv păstrarea (ca un depozitar) a sumelor de bani sau a altor bunuri primite da la sau pentru mandant, va fi apreciată cu mai puţină rigurozitate dacă mandatul este cu titlu gratuit (Fr. Deak, Contracte speciale, 2001, p. 323).