Art. 1325 Noul cod civil Regimul juridic Dispoziţii generale Actul juridic unilateral

1. în măsura compatibilităţii cu actele juridice unilaterale, dispoziţiile referitoare la contracte se vor aplica în mod corespunzător şi acestora. Vom avea în vedere, în special, condiţiile de valabilitate a contractelor, de fond şi de formă, sancţiunea nerespectării lor, efectele acestora şi interpretarea clauzelor echivoce sau neclare.

2. Ca orice act juridic bazat pe manifestarea voinţei, actul unilateral pune problema capacităţii celui care se obligă, întocmai ca în cazul convenţiei (T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 147).

3. Tot astfel, fiind un act juridic, actul unilateral trebuie să

Citește mai mult

fie expresia valabilă a unei voinţe, întocmai ca şi contractul, în privinţa căruia Codul civil prevede, printre condiţiile de existenţă, „consimţământul valabil al părţii care se obligă". De aceea, existenţa viciilor de consimţământ va fi sancţionată în acelaşi mod ca în cazul contractelor, ţinându-se seama totuşi de condiţiile speciale pe care le implică existenţa unei singure voinţe (Idem, p. 147).

4. Regimul juridic al actului unilateral se apropie de cel al contractului, întrucât ambele sunt acte juridice. Pe de altă parte însă, se poate vorbi de un regim juridic special al actului unilateral şi al angajamentului unilateral, dat fiind că, sub unele aspecte, regulile aplicabile contractelor sunt incompatibile cu natura unilaterală a actului. Prin urmare, dispoziţiile Codului civil din materia contractelor se pot aplica, prin analogie, şi actelor unilaterale, în măsura în care ele exprimă principiile actului juridic, în general. Altfel spus, nu vor putea fi aplicate actului unilateral acele prevederi din Codul civil care exprimă „diferenţa specifică" a contractului faţă de actul juridic, în general. în acelaşi timp, se poate pune problema dacă regimul juridic al actului unilateral se reduce numai la principiile generale ale actului juridic şi la negarea dispoziţiilor specifice contractului ori - urmare a acestei negări - ar putea fi puse în loc (adăugate) anumite reguli specifice actului unilateral (M. Avram, op. cit., p. 43).

5. Nu se poate stabili care este cauza imediată, abstractă a actului unilateral - în general -, dată fiind diversitatea de efecte juridice pe care le produce actul unilateral. Cauza poate fi însă desprinsă, dacă analizăm diferitele categorii de acte juridice, în funcţie de efectele pe care le produc, şi înăuntrul fiecărei categorii diferitele acte juridice unilaterale. Sub acest aspect, nu sunt deosebiri esenţiale între noţiunea de „cauză a contractului" şi cea a actului unilateral. Astfel, dacă avem în vedere efectul translativ al legatului, cauza imediată este aceeaşi cu a liberalităţilor, în general, respectiv animus donandi. în cazul actelor unilaterale ce produc efecte declarative, scopul imediat nu este altul decât consolidarea unei situaţii juridice preexistente, iar în cazul actelor ce au efecte extinctive, scopul imediat îl constituie stingerea unui drept sau încetarea unor efecte juridice; în ceea ce priveşte scopul mediat, se poate reţine că actele unilaterale cauzale, pentru a căror valabilitate este necesară verificarea cauzei, pot ridica mai multe probleme practice decât contractul, pentru că, fiind vorba de o manifestare unilaterală de voinţă, cercetarea acesteia este mai dificilă, fiind predominante elementele subiective care nu se exprimă întotdeauna în mod neechivoc în plan material, obiectiv (Idem, p. 49).

6. Condiţia erorii din materia contractelor cu titlu oneros, în sensul ca cealaltă parte să fi ştiut sau să fi trebuit să ştie că faptul asupra căruia poartă eroarea a constituit motivul determinant la încheierea actului juridic de către partea aflată în eroare, este incompatibilă cu mecanismul specific de formare a actelor unilaterale (Idem, p. 62).