Art. 1348 Noul cod civil Caracterul subsidiar Îmbogăţirea fără justă cauză Faptul juridic licit

CAPITOLUL III
Faptul juridic licit

SECŢIUNEA a 3-a
Îmbogăţirea fără justă cauză

Art. 1348

Caracterul subsidiar

Cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acţiune pentru a obţine ceea ce îi este datorat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1348 Noul cod civil Caracterul subsidiar Îmbogăţirea fără justă cauză Faptul juridic licit




Ion Filimon 8.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Acţiunea prin care se cere obligarea unei persoane a plăti suma de bani cu care s-a îmbogăţit fără justă cauză nu este admisibilă dacă reclamantul are posibilitatea de a exercita o acţiune izvorând dintr-un contract de mandat pe care l-a încheiat cu pârâtul (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 3374/2005, în Dreptul nr. 5/2006, p. 275).

2. Fapta ilicită extracontractuală este acea conduită prin care se încalcă obligaţia de a nu aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte persoane, cât şi neexecutarea lato sensu a obligaţiilor născute dintr-o faptă
Citește mai mult licită şi dintr-un act juridic unilateral. în speţă, pretinzându-se de către reclamant transferarea unei sume de bani către pârâţii-intimaţi, pe care, fără temei, aceştia refuză să o restituie, rezultă că ceea ce se invocă este ilicitul extracontractual. Or, angajarea răspunderii (în măsura în care se demonstrează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege) pe temeiul ilicitului extracontractual este prioritară şi face să se menţină caracterul subsidiar al acţiunii în îmbogăţire fără justă cauză. în aceste condiţii, se constată că nu este îndeplinită una dintre condiţiile juridice de admisibilitate a acţiunii în repetiţiune, respectiv aceea a inexistenţei oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea sumei (I.C.C.J., s. civ. şi. de propr. int., dec. nr. 5939/2010).

3. Dat fiind faptul că promovarea acţiunii s-a justificat pe faptul folosirii imobilului pe nedrept, pe atitudinea culpabilă a pârâţilor, care nu au respectat o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, reclamantul avea deschisă acţiunea în angajarea răspunderii civile delictuale. Aceasta, întrucât îmbogăţirea fără just temei dă naştere unui raport juridic al cărui izvor îl constituie un fapt juridic licit, ce constă în acţiunea sau evenimentul care a dus la mărirea unui patrimoniu pe seama altui patrimoniu. Ca atare, îmbogăţirea fără justă cauză se deosebeşte de răspunderea civilă delictuală, pentru că mărirea patrimoniului nu presupune vina pârâţilor, iar răspunderea civilă delictuală are la bază vinovăţia (Trib. Bistriţa-Nâsâud, s. civ.r dec. nr. 76/R/ 17/2010, portal.just.ro).
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
1. Pentru a se putea promova acţiunea în justiţie în restituire, trebuie să nu existe o altă acţiune pe care reclamantul să o poată exercita în acelaşi scop. Dacă reclamantul are la dispoziţie o altă acţiune în justiţie, de pildă, una născută dintr-un contract, nu va putea exercita acţiunea în restituire, aceasta din urmă având un caracter subsidiar în raport cu prima.

2. Dacă reclamantul are la dispoziţie acţiunea bazată pe contract, delict sau alt izvor de obligaţii, în ipoteza în care urmăreşte în realitate obţinerea unei reparaţii pe care ar fi putut să o obţină pe calea unei acţiuni
Citește mai mult prescrise sau care este paralizată prin altă excepţie ce pârâtul este în drept să o invoce, el nu poate intenta actio de in rem verso (R.l. Motica, E. Lupan, Teoria generală a obligaţiilor civile, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p. 162).
Răspunde