Art. 1427 Noul cod civil Divizibilitatea obligaţiei între moştenitori Obligaţiile divizibile şi obligaţiile indivizibile

CAPITOLUL I
Obligaţiile divizibile şi obligaţiile indivizibile

Art. 1427

Divizibilitatea obligaţiei între moştenitori

Obligaţia divizibilă prin natura ei care nu are decât un singur debitor şi un singur creditor trebuie să fie executată între aceştia ca şi cum ar fi indivizibilă, însă ea rămâne divizibilă între moştenitorii fiecăruia dintre ei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1427 Noul cod civil Divizibilitatea obligaţiei între moştenitori Obligaţiile divizibile şi obligaţiile indivizibile




Ion Filimon 8.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Partajul între cele două succesoare ale unui proprietar, după moartea acestuia, a unor terenuri închiriate unei ferme nu are ca efect divizarea contractului de închiriere (Cass., s. a lll-a civ., 5 aprilie 2006).
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
În baza art. 1490 NCC, plata este întotdeauna indivizibilă. Obligaţia divizibilă prin natura ei care nu are decât un singur debitor şi un singur creditor trebuie să fie executată între aceştia ca şi cum ar fi indivizibilă, însă rămâne divizibilă între moştenitorii fiecăruia dintre ei. Fiecare moştenitor care este şi debitor poate fi obligat în limita părţii sale de datorie.
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864:
► „Art. 1060. Obligaţia primitoare de diviziune trebuie să se execute între creditor şi debitor ca şi cum ar fi nedivizibilă. Divizibilitatea nu se aplică decât în privinţa erezilor lor, care nu pot cere creanţa, sau care nu sunt ţinuţi de a o plăti decât în proporţie cu părţile lor ereditare (C. civ. 653, 774 şi urm., 893,896,918,1052,1061,1072,1101,1611,1695)";
► „Art. 1061. (1) Principiul din articolul precedent nu se aplică în privinţa erezilor debitorului: 1. când debitul are de obiect un corp cert; 2. când unul din erezi este însărcinat singur,
Citește mai mult prin titlu, cu executarea obligaţiei;

3. când rezultă sau din natura obligaţiei, sau din aceea a lucrului ce ea are de obiect, sau din scopul ce părţile îşi au propus prin contract, că intenţia lor a fost ca debitul să nu se poată achita în părţi. (2) în cel dintâi caz, eredele, care posedă lucrul debit, poate fi acţionat pentru totalitate, rămânându-i recurs în contra celorlalţi erezi. (3) în cel de al doilea caz, numai eredele însărcinat cu plata debitului, şi în cel de al treilea caz, fiecare erede poate fi acţionat pentru totalitate, rămânându-i recurs în contra coerezilor săi (C. civ 776 şi urm., 977,1011,1026 şi urm., 1058,1062 şi urm., 1611,1695,1746).
Răspunde