Art. 1483 Noul cod civil Obligaţia de a strămuta proprietatea Condiţiile plăţii Plata

1. Articolul 1273 alin. (1) NCC consacră principiul consensualismului în materia contractelor translative de drepturi reale, potrivit căruia drepturile reale se constituie şi se transmit prin acordul de voinţă al părţilor, chiar dacă bunurile nu au fost predate, dacă acest acord poartă asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, dacă acordul poartă asupra unor bunuri de gen. Fac excepţie drepturile reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, care, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin

Citește mai mult

înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea (art. 885 NCC); este reglementat astfel principiul efectului constitutiv al înscrierilor în cartea funciară.

2. Cuvântul „a da" poate avea mai multe înţelesuri; astfel, el poate fi înţeles în sensul de a face o liberalitate, sau în sensul de a transmite proprietatea, sau într-un sens mai larg, de a transmite proprietatea, posesiunea sau folosinţa. După altă părere, cuvântul „a da" întrebuinţat în art. 1074 şi urm. C. civ. 1864 trebuie înţeles în sensul de a transmite proprietatea (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. VIII, 1932, p. 3-4).

3. Obligaţiunea de a da face să se nască alte două obligaţiuni, şi anume: obligaţiunea de a preda lucrul creditorului sau de a-l da în posesiunea lui şi obligaţiunea de a păstra lucrul până la predarea lui. în obligaţiunea de a da, debitorul trebuie să predea creditorului lucrul cu toate accesoriile sale şi a-l pune în posesiune pentru a se putea folosi de el. De asemenea, debitorul va trebui să predea creditorului odată cu lucrul şi fructele care, în momentul încheierii contractului, nu erau percepute (Idem, p. 4).

4. Obligaţia de a preda un lucru individual determinat o cuprinde şi pe aceea de a-l conserva până la predare (art. 1483 şi art. 1485 NCC). Obligaţia de conservare a bunului este accesorie obligaţiei de predare şi există în cazul în care lucrul se predă după încheierea contractului. Precizăm însă că „predarea nu are semnificaţia transferului dreptului de proprietate şi nici chiar a posesiei (în sine, s.n.), ci numai a detenţiei" materiale a lucrului (G. Boroi, L. Stonciulescu, Instituţii, p. 372).

5. Pentru imobilele înscrise în cartea funciară, transferul proprietăţii de către debitor presupune, pe lângă remiterea materială a bunului, şi predarea înscrisurilor - titlu de proprietate, acte de partaj, plan cadastral, necesare înscrierii imobilului în cartea funciară.