Art. 1560 Noul cod civil Noţiune Acţiunea oblică Mijloacele de protecţie a drepturilor creditorului
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Mijloacele de protecţie a drepturilor creditorului
SECŢIUNEA a 2-a
Acţiunea oblică
Mijloacele de protecţie a drepturilor creditorului
SECŢIUNEA a 2-a
Acţiunea oblică
Art. 1560
Noţiune
(1) Creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile şi acţiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.
(3) Cel împotriva căruia se exercită acţiunea oblică poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorului.
| ← Art. 1559 Noul cod civil Măsurile asigurătorii Măsurile... | Art. 1561 Noul cod civil Efectele admiterii acţiunii oblice... → |
|---|
1. Acţiunea oblică este mijlocul procedural pus la îndemâna creditorilor unui debitor care, datorită pasivităţii, pierde drepturi din patrimoniul său şi rămâne inactiv sub acest aspect. în astfel de situaţii, potrivit art. 974 C. civ. 1864, creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afară de cele care îi sunt exclusiv personale, aceasta în scopul apărării lor împotriva pericolului insolvabilităţii şi în scopul conservării patrimoniului debitorului (I.C.C.J., s. civ. şi de propr int., dec. nr. 2381/2009).
2. Reclamantul nu poate alege acţiunea oblică
Citește mai mult
(indirectă sau subrogatorie) în locul unei acţiuni directe împotriva pârâţilor, dacă debitorul său nu este insolvabil, iar creanţa invocată nu are un caracter cert (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1222/2009).3. Acţiunea oblică reprezintă mijlocul de asigurare a executării în natură a contractului, faţă de atitudinea pasivă a debitoarei vânzătoare. Acţiunea oblică justifică interesul şi calitatea reclamanţilor de a solicita în numele şi pentru pârâta debitoare acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, în calitatea acesteia de persoană îndreptăţită. Executarea în natură a obligaţiilor contractuale ce îi revin debitoarei este condiţionată de valorificarea drepturilor acesteia la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 în privinţa imobilului naţionalizat, care formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare, fiind evident că soluţionarea acţiunii oblice este subordonată soluţiei din acţiunea principală, respectiv de restituire a imobilului (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 2229/2007).
4. Acţiunea oblică este acţiunea pe care creditorul o exercită pentru valorificarea unui drept ce aparţine debitorului său. Această acţiune, exercitată de creditor în locul debitorului său, conduce la acelaşi rezultat, ca şi cum ar fi exercitată de debitor. Are calitate procesuală activă persoana care deţine un drept de proprietate asupra imobilului în acţiunea de a solicita debitorului dezmembrarea imobilului în vederea individualizării părţii materiale asupra căreia are un drept de proprietate (C.A. Braşov, s. civ., min. şifom., dec. nr. 64/2008, în Jurindex).
5. Reclamanţii au interes în promovarea acţiunii oblice, indicând debitorului lor terenul asupra căruia există o succesiune vacantă, în condiţiile în care acestora le-a fost recunoscută calitatea de creditori ai Statului, ca urmare a formulării contestaţiei împotriva dispoziţiei Primarului, prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului teren ce le-a fost expropriat de regimul comunist sau acordarea de teren în compensare, sub motivarea că imobilul expropriat a fost ocupat în întregime, iar unitatea administrativ-teritorială nu deţine teren disponibil (C.A. Braşov, s. civ., min. şifom., dec. nr. 108/2008, în Jurindex).
6. Pe calea acţiunii oblice, este întemeiată cererea de completare a titlului de proprietate deţinut de pârâtă, la solicitarea reclamantului al cărui interes este justificat de încheierea convenţiei de vânzare-cumpărare cu petenta pârâtă. Referitor la capătul de cerere privind radierea din acelaşi titlu a unei suprafeţe similare ca întindere, nu se justifică un interes legitim, dat fiind că, în raportul juridic dedus judecăţii, acesta deţine doar calitatea de beneficiar al promisiunii de vânzare, iar scoaterea unui bun din patrimoniul pârâtei nu poate fi urmărită pe calea acţiunii oblice, care este asimilată acţiunii în revendicare (Trib. Vrancea, s. civ., dec. nr. 376/2009, în Jurindex).
7. Creditorul poate exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lui, cu excepţia acelora care Ti sunt exclusiv personale. Prin prisma acestui text, acţiunea având ca obiect partajul unui bun comun este admisibilă. în lipsa unei sesizări a instanţei, respectiv a unei cereri reconvenţionale sau a unei acţiuni separate întemeiate pe art. 975 C. civ. 1864 [art. 1562 NCC, n.n.J, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu pot proceda la analizarea valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare decât în limita celor invocate de creditoare (C.A. Galaţi, s. civ., dec. nr. 356/2006)
8. Introducerea acţiunii oblice este condiţionată de existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile. Nulitatea relativă poate fi invocată şi de creditorii chirografari, pe calea acţiunii oblice, în conformitate cu prevederile art. 974 C. civ. 1864 (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 3255/2005).
9. Condiţiile pentru exercitarea acţiunii oblice sunt: debitorul nu depune stăruinţe pentru realizarea dreptului, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, iar interesul creditorului este serios şi legitim. Faţă de atitudinea pasivă şi de vădită rea-credinţă a debitorilor, care refuză realizarea dreptului de a-l obliga pe pârât să încheie sub formă autentică contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil şi prin aceasta provocându-şi insolvabilitatea, precum şi faţă de faptul că reclamantul are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, sunt îndeplinite condiţiile acţiunii oblice (C.A. Oradea, s. civ. mixtă, dec. nr. 820/2008, în Jurindex).
10. Potrivit dispoziţiilor art. 974 C. civ. 1864, creditorii unui debitor pot exercita toate drepturile şi acţiunile acestuia, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale, acţiunea oblică fiind un mijloc de protecţie a drepturilor creditorilor în cazul în care debitorul este pe cale de a deveni insolvabil sau de a-şi agrava insolvabilitatea. Creditorul care şi-a înregistrat creanţa în tabelul definitiv al creditorilor, urmărind protejarea unui drept propriu, nu-şi pierde calitatea procesuală activă în alte proceduri judiciare care implică patrimoniul aceluiaşi debitor. Astfel fiind, prin exercitarea acţiunii oblice, creditorul valorifică un drept al debitorului, care se întoarce în patrimoniul acestuia, profitând tuturor creditorilor, hotărârea judecătorească de admitere a unei asemenea acţiuni fiind opozabilă şi celorlalţi creditori, ceea ce înseamnă că această acţiune este compatibilă cu procedura insolvenţei (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 549/2011).
Citește mai mult
este nici o măsură de executare, pentru că nu are ca efect stingerea creanţei titularului acţiunii, ci numai pregăteşte terenul pentru valorificarea acesteia (/. Turcu, Noul Cod civil, p. 657-658).2. Pentru a se putea intenta acţiunea oblică, este necesară îndeplinirea unor condiţii, astfel: a) debitorul să nu intenteze el însuşi acţiunea pe care o poate intenta (după ce creditorul a pornit acţiunea, debitorul o poate prelua, astfel că titularul ei devine debitorul; creditorul poate rămâne în proces, alături de debitor, pentru ocrotirea propriilor sale interese; b) creditorul trebuie să aibă un interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea (un asemenea interes există atunci când debitorul este insolvabil); c) creanţa pe care o are creditorul trebuie să fie certă, adică fermă, existenţa ei să nu dea naştere la discuţii, şi lichidă, adică să aibă cuantumul determinat; de asemenea, în concepţia practicii judecătoreşti, creanţa trebuie să fie şi exigibilă. Nu se cere ca debitorul să fie introdus în proces. Totuşi, introducerea lui în proces este utilă, deoarece, pe de o parte, va putea formula unele apărări şi excepţii, iar, pe de altă parte, hotărârea judecătorească îi va fi astfel opozabilă (C. Stotescu, C. Bîrson, TGO, p. 455-456).
3. Nu este necesar ca titularul acţiunii să facă dovada insolvabilităţii debitorului, ci trebuie să probeze numai că această conduită a debitorului poate să prejudicieze interesele creditorului. Pentru admiterea acţiunii oblice nu se cere nici prealabila punere în întârziere, nici o prealabilă autorizare din partea instanţei, nici introducerea în proces a debitorului (/. Turcu, Noul Cod civil, p. 657, 659).
4. Corespunzător reglementării oferite de Codul civil din 1864, o parte a doctrinei a considerat că, înainte de împlinirea termenului suspensiv, creditorul nu ar fi îndreptăţit să intenteze acţiunea oblică (subrogatorie) şi nici acţiunea pauliană (revocatorie). Această soluţie era motivată, de regulă, prin aceea că acţiunea oblică şi acţiunea revocatorie ar depăşi cadrul unor acte de conservare. în ceea ce ne priveşte, am arătat că rezolvarea problemei trebuia dată ţinându-se cont de împrejurarea că atât acţiunea oblică, precum şi acţiunea pauliană presupun, printre alte condiţii, insolvabilitatea debitorului (în caz contrar, acţiunea ar urma să fie respinsă ca lipsită de interes), iar, într-o asemenea situaţie, potrivit fostului art. 1025 C. civ. 1864 [art. 1417 NCC], debitorul este decăzut din beneficiul termenului, deci creditorul este în drept să exercite acţiunea oblică sau, după caz, acţiunea revocatorie, deoarece creanţa sa devine exigibilă. în actuala reglementare, pentru acţiunea revocatorie, nu se mai prevede cerinţa potrivit căreia creanţa creditorului care exercită acţiunea revocatorie, să fie exigibilă, ci doar ca respectiva creanţă să fie certă la data introducerii acţiunii (art. 1563 NCC). în schimb, pentru acţiunea oblică, art. 1560 alin. (1) NCC pretinde o creanţă certă şi exigibilă, astfel încât discuţia menţionată mai sus rămâne de actualitate pentru acţiunea oblică (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 134-135).
5. în stabilirea domeniului de aplicaţie a acţiunii oblice se impun câteva precizări. Creditorul va putea exercita numai acţiunile cu privire la drepturi al căror titular este debitorul, deci care se află în patrimoniul acestuia. Datorită pasivităţii debitorului ele sunt pe cale de a se pierde; spre exemplu, pe cale de a fi prescrise. Se admite că pe calea acţiunii oblice pot fi exercitate şi căile de executare silită. Un creditor chirografar nu se poate substitui debitorului în administrarea patrimoniului său; debitorul rămâne liber să efectueze orice fel de act juridic, dispunând în mod liber de bunurile sale. Creditorul nu va putea însă să facă acte de dispoziţie sau de administrare pentru debitor. Spre exemplu, un debitor are un spaţiu pe care l-ar putea închiria; creditorul nu poate, pe calea acţiunii oblice, să-l oblige pe creditor să-l închirieze. Dacă debitorul a închiriat acel spaţiu, însă neglijează să perceapă chiria, creditorul poate, pe calea acţiunii oblice, să o pretindă, în numele debitorului. Creditorul nu poate intenta acele acţiuni care au un caracter exclusiv personal: acţiunile prin care se apără drepturile personale nepatrimoniale (acţiunile de stare civilă, stabilirea filiaţiei, drepturile părinteşti); acţiunile care privesc drepturi patrimoniale, dar a căror exercitare implică o apreciere subiectivă din partea titularului lor (cum ar fi o acţiune prin care se cere revocarea unei donaţii pentru ingratitudine); acţiunile care privesc drepturi patrimoniale care au însă un obiect neurmăribil (cum ar fi pensia de întreţinere) (C. Stâtescu, C. Bîrsan, TGO, p. 453-455).
6. Prin acţiune oblică pot fi luate măsuri de întrerupere a prescripţiei, de aplicare de sigilii, de înscriere a creanţei în procedura insolvenţei etc. Drepturile debitorului, de natură patrimonială, trebuie să fie născute pentru a putea fi exercitate pe această cale. Este controversată problema includerii sau excluderii simplelor facultăţi care presupun opţiunea debitorului, de exemplu, cele aparţinând materiei succesorale. Sunt controversate drepturile care privesc repararea prejudiciului corporal sau constituirea de parte civilă în procesul penal (/. Turcu, Noul Cod civil, p. 658).
7. în baza art. 1560 NCC, acţiunea în revendicare poate fi exercitată şi de creditorii proprietarului, pe calea acţiunii oblice (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 56).
8. Nulitatea relativă poate fi invocată şi de creditorii chirografari ai părţii ocrotite, pe calea acţiunii oblice, afară de cazul în care ar fi vorba de drepturi sau acţiuni strict personale (Idem, p. 217).
9. Locatorul şi sublocatarul nu au acţiune directă unul împotriva celuilalt. Ei se pot acţiona numai pe calea indirectă a acţiunii oblice, subrogându-se în dreptul locatarului (art. 1560 NCC). în acelaşi sens, în principiu, mandantul şi substituitul nu au acţiuni directe şi, în consecinţă, nu se pot acţiona reciproc decât pe calea acţiunii oblice (Idem, p. 447, 482).
10. Pe calea acţiunii oblice, nedemnitatea succesorală poate fi invocată şi de creditorii comoştenitorilor legali, moştenitorilor legali subsecvenţi, legatarilor sau donatarilor etc., dreptul de a invoca nefiind exclusiv personal. Potrivit art. 1107 NCC, dreptul de opţiune succesorală (acceptarea moştenirii) poate fi exercitat şi de către creditorii personali ai succesibilului, pe calea acţiunii oblice. Posibilitatea legală este dată exclusiv creditorilor personali ai succesibilului, nu şi creditorilor moştenirii (care nu pot opta pe cale oblică în locul şi în numele succesibililor, motivul fiind acela că, atâta timp cât nu au optat, aceştia din urmă sunt străini de moştenire) (Idem, p. 531, 626).
11. în privinţa aplicării în timp, dispoziţiile noului Cod civil privind acţiunea oblică se aplică şi creditorilor ale căror creanţe s-au născut înainte de data intrării sale în vigoare, dacă scadenţa se situează după această dată, respectiv 1 octombrie 2011.
Citește mai mult
lei și acum doua zile am văzut o situație a contului maidatorez 255.000 lei +27.000 chelt. = 282.000 lei +30.000 lei pe căreia achitat deja am ajuns dator 312.000 lei , împrumutul inițial a fost de 60.000 lei. În 2021 mau și evacuat din imobil cu prejudicii extrem de mari. Nu mai am putere și nici nustiu în ce direcție sa apuc dacă dvs. Aveți soluții va rog f. mult răspund la telefon 0733 058 709. Mulțumesc!