Art. 1588 Noul cod civil Modalităţi de transmitere Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător Cesiunea de creanţă
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA a 2-a
Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA a 2-a
Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător
Art. 1588
Modalităţi de transmitere
(1) În cazul titlurilor nominative, transmisiunea se menţionează atât pe înscrisul respectiv, cât şi în registrul ţinut pentru evidenţa acestora.
(2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispoziţiilor aplicabile în materia cambiilor.
(3) Creanţa încorporată într-un titlu la purtător se transmite prin remiterea materială a titlului. Orice stipulaţie contrară se consideră nescrisă.
| ← Art. 1587 Noul cod civil Noţiune şi feluri Cesiunea unei... | Art. 1589 Noul cod civil Mijloace de apărare Cesiunea unei... → |
|---|
1. Conform art. 98 LSC, dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă materială se transmite prin declaraţia făcută pe titlu semnată de cedent şi cesionar. Pârâtul a transmis reclamantului un număr de acţiuni nominative, prin două înscrisuri sub semnătură privată intitulate „contract de cesiune totală", nefiind îndeplinite condiţiile cerute de textul de lege susmenţionat (I.C.C.J., s. corn., dec. nr. 3627/2005, în J.S.Com., 2005, p. 22).
2. Nu este afectat dreptul de preempţiune al acţionarilor prin încheierea unui contract prin care un acţionar a constituit o garanţie
Citește mai mult
reală mobiliară în favoarea altei persoane asupra acţiunilor sale nominative dematerializate, pe de o parte pentru că o astfel de garanţie se poate constitui în lumina dispoziţiilor art. 995 alin. (1) LSC, iar pe de altă parte pentru că gajarea acţiunilor nu reprezintă un transfer al respectivelor acţiuni, nefiind nici o vânzare-cumpărare sub condiţie suspensivă a acţiunilor în cauză, nici un antecontract de vânzare-cumpărare a lor şi nici o cesiune a acestora. Pentru a se putea invoca încălcarea dreptului de preempţiune al acţionarilor reglementat de actul constitutiv al societăţii emitente, trebuie făcută dovada că scopul contractului în litigiu constă în fraudarea acţionarilor prin încălcarea menţionatului drept de preempţiune (I.C.C.J., s. corn., dec. nr. 1003/2010, opud C. Cucu, C.G. Bâdoiu, Obligaţiile comerciale. Practică judiciară, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 377).3. Nu este posesor legitim al cambiei persoana care nu justifică un şir neîntrerupt de giruri, în condiţiile în care ultimul gir este făcut de către un girant, şi nu de ultimul giratar. Girantul în discuţie nu mai putea transmite drepturile izvorâte din cambie, întrucât nu mai avea calitatea de posesor legitim, în urma primului gir pe care l-a făcut în favoarea unei alte persoane (Trib. Bucureşti, s. a V-a civ., dec. nr. 35/2006, apud C. Nica, Executarea silită: practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 61).
2. Tratând cesiunea părţilor sociale ca pe o modificare a actului constitutiv, legea societăţilor comerciale (art. 203 LSC) cere ca această operaţiune să
Citește mai mult
fie înscrisă în registrul comerţului (şi publicată în Monitorul Oficial al României), dar şi în registrul de asociaţi al societăţii.3. Cesiunea părţilor sociale implică părţile convenţiei (asociatul cedent şi cesionarul) precum şi debitorul cedat, în a cărui poziţie se află societatea, cea care a emis părţile sociale şi care este ţinută să respecte drepturile derivând din calitatea de asociat. înscrierea transmiterii părţilor sociale în registrul asociaţilor societăţii cu răspundere limitată are şi valoarea juridică a notificării debitorului cedat, în condiţiile art. 1393 C. civ. 1864 (art. 1578 NCC - n.n.). Faţă de terţi, cesiunea părţilor sociale nu produce efecte decât din momentul înscrierii ei în registrul comerţului (I. Schiau, Drept comercial, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 248-249).
4. Titlul nominativ care are inserată menţiunea „nu la ordin" se transmite după regulile cesiunii de creanţă şi, în consecinţă, excepţia de joc este incidenţă (M.M. Pivniceru, Contractele aleatorii, p. 320).
5. Titlul la ordin este cel care cuprinde drepturi ce pot fi exercitate numai de o persoană determinată (primul beneficiar) sau de o altă persoană căreia i-au fost transmise prin gir (St.D. Cârpenaru, op. cit., p. 477). Girul este un act juridic prin care posesorul titlului la ordin, numit girant, transmite altei persoane, numite giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv.
6. Principalele acte normative la care face trimitere alin. (2) sunt Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Trimiterea este justificată de diferenţele dintre gir şi cesiune (Idem, p. 496): prin gir, giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom, fără a i se putea opune excepţiile care puteau fi opuse girantului; în urma cesiunii, care transferă drepturile cedentului, debitorul poate opune cesionarului excepţiile ce puteau fi invocate şi contra cedentului (art. 1582 NCC); prin gir, girantul garantează plata de către obligatul principal (tras) a sumei de bani faţă de giratar; în cadrul cesiunii, cedentul garantează doar existenţa creanţei, nu şi solvabilitatea debitorului (art. 1585 NCC); girul este menţionat pe însuşi titlul, în vreme ce, la cesiunea de creanţă întâlnim o astfel de menţiune doar pentru cesiunea parţială (art. 1574 alin. (2)].
7. Legea specială (art. 13 alin. (2) din Legea nr. 58/1934] permite trăgătorului să înscrie în cambie sau biletul la ordin clauza „nu la ordin" (sau o exprimare echivalentă), caz în care titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă. Un astfel de gir conţine restricţia că giratarul nu mai poate transmite cambia sau biletul la ordin, prin gir, altei persoane (Idem, p. 499).
8. Titlul la purtător se caracterizează prin faptul că în cuprinsul înscrisului se indică numai persoana debitorului şi întinderea obligaţiei acestuia, fără a se face vreo menţiune referitoare la creditor, titular al dreptului de creanţă fiind persoana care se găseşte în posesia documentului. Exemple: cambia şi biletul la ordin transmise prin gir în alb (sau la purtător -art. 14 alin. (3) şi art. 15 alin. (2) din Legea nr. 58/1934], care semnifică faptul că girul nu arată numele giratarului (idem, p. 495); cecul care este stipulat în una dintre următoarele forme (art. 5 din Legea nr. 59/1934): plătibil la purtător, plătibil unei persoane determinate însă cu menţiunea „sau la purtător" sau plătibil fără menţionarea beneficiarului.