Art. 1589 Noul cod civil Mijloace de apărare Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător Cesiunea de creanţă
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA a 2-a
Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA a 2-a
Cesiunea unei creanţe constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător
Art. 1589
Mijloace de apărare
(1) Debitorul nu poate opune deţinătorului titlului alte excepţii decât cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neîndoielnic din cuprinsul acestuia, precum şi cele care pot fi invocate personal împotriva deţinătorului.
(2) Cu toate acestea, deţinătorul care a dobândit titlul în frauda debitorului nu se poate prevala de dispoziţiile alin. (1).
| ← Art. 1588 Noul cod civil Modalităţi de transmitere Cesiunea... | Art. 1590 Noul cod civil Plata creanţei Cesiunea unei creanţe... → |
|---|
1. Chiar dacă fila cec cu clauza „nu la ordin" a fost emisă de trăgător pentru a garanta executarea unei obligaţii, cecul este un instrument de plată care încorporează o obligaţie abstractă de a plăti necondiţionat „la vedere" suma de bani menţionată în titlu, astfel încât, dacă a fost transmis prin cesiune de creanţă, cesionarul este îndreptăţit să-l valorifice, independent de executarea, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către emitent a obligaţiei sale faţă de cedent, garantată cu fila respectivă (I.C.C.J., s. corn., dec. nr. 2170/2005).
2. Debitorul nu poate refuza plata decât în situaţii excepţionale, prevăzute în mod limitativ de lege. Pe de o parte, debitorul poate invoca nulitatea titlului, viciile titlului, nerespectarea procedurii de prezentare. Acesta poate opune compensaţia sau alte excepţii
Citește mai mult
legate de persoana celui care prezintă titlul (Proiect 2004).3. Excepţiile care privesc nulitatea titlului şi cele care reies neîndoielnic din cuprinsul acestuia sunt considerate în doctrină excepţii obiective (idem, p. 519, nr. 1007) şi sunt de două categorii: absolute, care pot fi invocate de orice debitor împotriva oricărui creditor (posesor al titlului), cum ar fi nevalabilitatea formală a titlului, prescripţia dreptului la acţiune sau stingerea anterioară a obligaţiei; relative, pe care doar anumiţi debitori le pot opune oricăruia dintre posesorii titlului (nevalabilitatea obligaţiei, falsificarea semnăturilor de pe titlu, lipsa de reprezentare etc.).
4. Excepţiile care pot fi invocate personal împotriva deţinătorului sunt considerate excepţii subiective şi se încadrează, la rândul lor, în două categorii: absolute, care pot fi invocate de orice debitor împotriva anumitor creditori (posesori ai titlului), cum ar fi lipsa de legitimare a posesorului titlului sau incapacitatea posesorului de a primi plata; relative, care privesc doar o anumită creanţă, deci pot fi invocate numai între un anumit debitor şi un anumit posesor al titlului (vicii de consimţământ, stingerea raportului juridic care a generat creanţa transmisă etc.).
5. Regimul juridic restrictiv, întemeiat pe caracterul autonom al dreptului dobândit de cesionar, îşi pierde raţiunea de a fi în cazul în care chiar cesionarul a urmărit fraudarea debitorului. în cazul acesta se revine la dreptul comun.
6. Pierzătorul de joc sau prinsoare care semnează în favoarea câştigătorului un bilet cesibil, indiferent dacă este un bilet civil ori un titlu negociabil, îşi păstrează dreptul de a opune excepţia de joc, deoarece acesta îşi are sorgintea în raportul fundamental (convenţia de joc sau pariu) care a dat naştere obligaţiei. Mai mult, el ar putea cere restituirea titlului pe care l-a semnat, fără a aştepta intentarea unei acţiuni în plată contra lui. Când biletul cesibil ori titlul negociabil a ajuns în posesia unui terţ care reclamă plata lui, pierzătorul poate opune excepţia de joc, dacă angajamentul îmbracă forma unei obligaţii simple cesibile, potrivit regulilor aplicabile cesiunii de creanţă (M.M. Pivniceru, Contractele aleatorii, p. 317-318).