Art. 1636 Noul cod civil Persoana îndreptăţită la restituire Dispoziţii generale

Noul Cod Civil actualizat 2024 - Legea 287/2009
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1636

Persoana îndreptăţită la restituire

Dreptul de restituire aparţine celui care a efectuat prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei alte persoane îndreptăţite, potrivit legii.

← Art. 1635 Noul cod civil Cauzele restituirii Dispoziţii generale  Art. 1637 Noul cod civil Formele restituirii Dispoziţii generale →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1636 Noul cod civil Persoana îndreptăţită la restituire Dispoziţii generale




Ion Filimon 13.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Pentru a fi parte în procesul civil, reclamantul, ca şi pârâtul, trebuie să aibă, printre altele, calitate procesuală activă sau, după caz, pasivă, lipsa acesteia conducând la respingerea acţiunii. Contractul de întreţinere, fiind un contract intuitu personee, nu poate fi atacat cu acţiune în reziliere decât de creditorul întreţinerii, iar nu şi de succesorii acestuia, ei putând numai să continue procesul intentat de creditorul decedat (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 1454/2005).

2. Rezoluţiunea unui contract, în condiţiile cerute de art. 1020 şi 1021 C. civ.
Citește mai mult 1864, dă naştere părţilor la dreptul de a fi repuse în situaţia anterioară încheierii convenţiei, dar trebuie observat că instanţele, dispunând rezoluţiunea, nu pot pronunţa, din oficiu, restabilirea situaţiei anterioare încheierii contractului, ci numai dacă se solicită acest lucru. O asemenea concluzie rezultă fără echivoc, pornindu-se de la principiul disponibilităţii, potrivit căruia instanţa este obligată să se pronunţe numai cu privire la ceea ce s-a cerut, nu şi în legătură cu pretenţii cu care nu a fost învestită (C.A. Timişoara, apud M.M. Pivniceru, F. Dăscâlescu, Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 79).
Răspunde
Ion Filimon 13.08.2015
1. Părţile operaţiunii juridice de restituire sunt, pe de o parte cel ce a efectuat prestaţia, în calitate de titular al dreptului la restituire, şi, pe de altă parte, cel ce a primit-o, ca fiind ţinut la restituire. Uneori, o altă persoană poate fi îndreptăţită la a i se restitui prestaţia, cum ar fi în situaţia în care obligaţia a fost executată printr-un mandatar; într-un astfel de caz, mandantul va fi cel ce poate pretinde restituirea, pentru că mandatarul a lucrat în numele şi pe seama sa.

2. De regulă, iar legea are în vedere această situaţie-standard, restituirea prestaţiei se bazează
Citește mai mult pe următoarea premisă: o persoană, în calitate de debitor, predă bunuri alteia, în calitate de creditor, iar operaţiunea de predare nu are o cauză juridică sau rămâne, ulterior, fără o astfel de cauză. Efectul este că debitorul iniţial se transformă, potrivit legii, în creditor şi este titular al dreptului de a-i fi restituite bunurile.

3. în plus faţă de situaţia-standard, legea are grijă să adauge acele cazuri în care o altă persoană are dreptul la a primi prestaţia. De exemplu, situaţia în care prestaţia iniţială a fost efectuată printr-un mandatar, care a lucrat în numele şi pe seama mandantului; în acest caz, mandantul va fi cel îndreptăţit la restituire.
Răspunde