Art. 1638 Noul cod civil Restituirea pentru cauză ilicită Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1638

Restituirea pentru cauză ilicită

Prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze ilicite sau imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1638 Noul cod civil Restituirea pentru cauză ilicită Dispoziţii generale




Ion Filimon 13.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Nulitatea actelor juridice ilicite şi imorale impune desfiinţarea lor retroactivă, potrivit art. 966 şi art. 968 C. civ. 1864, urmând ca părţile să fie repuse în situaţia anterioară. Aceasta înseamnă că, în cazul unui contract sinalagmatic, părţile trebuie să-şi restituie reciproc prestaţiile. Acţiunea în restituirea prestaţiei nu este însă admisibilă în cazul în care reclamantul a urmărit un scop vădit imoral prin încheierea contractului, potrivnic legii şi regulilor de convieţuire stabilite de Decretul nr. 31/1954. Altfel, ar însemna ca reclamantul să se bazeze pe propria sa
Citește mai mult turpitudine în susţinerea acţiunii, ceea ce nu trebuie admis. Un asemenea caz îl constituie şi acela din speţă, în care reclamanţii, vinovaţi de comiterea unui viol, împreună cu alte persoane, au dat victimei lor, pârâta M.M., suma de 7.000 lei pentru a nu fi denunţaţi organelor de urmărire penală pentru o infracţiune comisă în grup, în legătură cu care nu era admisibilă împăcarea (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 807/1980, apud Gh. Beleiu, Drept civil român, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 230). Notă. Faţă de dispoziţia expresă a art. 1638 NCC, soluţia de mai sus nu mai este aplicabilă în prezent.
Răspunde
Ion Filimon 13.08.2015
1. Sub imperiul vechiului Cod civil, majoritatea doctrinei (G. Boroi, Drept civil, 2010, p. 351 şi lucrările acolo citate) aprecia că aplicarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans (nimănui nu îi este îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine sau imoralitate pentru a obţine protecţia judiciară a unui drept) constituie o excepţie de la principiul restitutio in integrum (repunerii în situaţia anterioară ca urmare a anulării unui act juridic civil), dar era susţinută şi opinia contrară sau chiar opinia că o astfel de prestaţie trebuie să devină venit la stat (C.
Citește mai mult Stâtescu, C. Bîrsan, TGO, p. 147, nr. 2).

2. Noul Cod civil înlătură incertitudinea, stabilind expres obligativitatea restituirii prestaţiilor efectuate în baza unui act juridic cu obiect imoral sau cauză imorală, deci nule pentru acest motiv.
Răspunde
Ion Filimon 13.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Atât timp cât convenţia este în fiinţă, temeiul prestaţiilor executate de părţi subzistă şi nu se poate pretinde de către una dintre ele restituirea prestaţiei sale, fără a se desfiinţa convenţia şi fără ca, la rându-i, să restituie prestaţia primită de la cealaltă parte. Aşa fiind, instanţa, învestită cu acţiunea cumpărătorilor având ca obiect restituirea avansului, trebuia să le dea îndrumări asupra cadrului în care pretenţiile lor pot fi justificate, stabilind obiectul exact al acţiunii în funcţie de care să se soluţioneze litigiul (Trib.jud. Timiş, dec. nr. 991/1970, apud
Citește mai mult M.M. Pivniceru, F. Dăscălescu, op. cit., p. 80-81).

2. Nulitatea unui act juridic are ca efect desfiinţarea retroactivă, potrivit principiului quod nullum est, nullum producit effectum, deci nu creează drepturi şi obligaţii pentru părţi. în condiţiile în care contractul pentru care se solicită executarea obligaţiei legale de garanţie a fost constatat nul, nu sunt întrunite condiţiile răspunderii pentru evicţiune, obligaţia de garanţie pentru evic-ţiune neputând izvorî dintr-un contract nul (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 16/2009, apud C. Cucu, C.G. Bădoiu, op. cit., 2011, p. 148).
Răspunde