Art. 1892 Noul cod civil Personalitatea juridică Societatea simplă Contractul de societate
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VII
Contractul de societate
SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă
Contractul de societate
SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă
Art. 1892
Personalitatea juridică
(1) Societatea simplă nu are personalitate juridică.
(2) Dacă asociaţii doresc dobândirea personalităţii juridice, prin actul de modificare a contractului de societate vor indica, în mod expres, forma juridică a acesteia şi vor pune de acord toate clauzele sale cu dispoziţiile legale aplicabile societăţii nou-înfiinţate.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2) dobândirea personalităţii juridice se face fără a se dispune dizolvarea societăţii simple. Asociaţii şi societatea nou-înfiinţată răspund solidar şi indivizibil pentru toate datoriile societăţii născute înainte de dobândirea personalităţii juridice.
| ← Art. 1891 Noul cod civil Modificarea contractului de societate... | Art. 1893 Noul cod civil Societăţile de fapt Societatea... → |
|---|
2. Lipsa personalităţii este numai de natura societăţii civile, dar nu şi de esenţa acesteia, deoarece, prin lege, societatea civilă poate dobândi personalitate juridică (L. Stânciulescu, Drept Civil.
Citește mai mult
Contracte şi succesiuni, ed. a 4-a revăzută şi actualizata, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2008, p. 203).3. Societatea poate dobândi personalitate juridică cu respectarea formalităţilor şi în condiţiile prevăzute de lege ori dacă legea prevede expres că ele au personalitate juridică, din chiar momentul constituirii lor. Cu privire la această problemă, precizăm că, în mod tradiţional, astfel cum instituţia a fost preluată din dreptul roman, societatea civilă nu are personalitate juridică Dacă societatea civilă dobândeşte personalitate juridică, devin aplicabile, evident, reglementările în materie (Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 130).
4. Lipsa personalităţii juridice a societăţii simple atrage o serie de consecinţe atât în planul dreptului material, cât şi în cel al dreptului procesual. Nefiind subiect de drept, societatea nu îşi poate asuma în nume propriu drepturi şi obligaţii în raporturile cu terţii, în acest context, un element esenţial îl constituie relaţiile dintre asociaţi şi societate, care trebuie să se bazeze pe încredere reciprocă, bună-credinţă şi grija pentru bunul mers al activităţii societăţii.
5. în actuala reglementare, societatea simplă poate fi reprezentată în raporturile cu terţii numai de către administratorii numiţi în condiţiile art. 1913 NCC. Asociaţii care nu au şi calitatea de administratori nu pot încheia acte de administrare a societăţii sau de dispoziţie privind bunurile acesteia, sub sancţiunea plăţii daunelor ce ar putea rezulta din astfel de operaţiuni (art. 1918 NCC).
6. Pe plan procesual, societatea simplă este reprezentată de administratorii cu drept de reprezentare sau, în lipsa acestora, de oricare dintre asociaţi, dacă prin contract nu s-a stipulat dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre aceştia (art. 1919 NCC).
7. Prin acordul de voinţă al părţilor, societatea simplă poate fi transformată într-o altă formă de societate, cu personalitate juridică. Prima cerinţă impusă asociaţilor este aceea de a specifica în mod expres în actul de modificare noua formă juridică a societăţii pentru care ei au optat, astfel încât să fie posibilă verificarea îndeplinirii condiţiilor de valabilitate impuse prin legea specială.
8. Actul de modificare va trebui să conţină toate dispoziţiile legale aplicabile societăţii nou-înfiinţate, iar după dobândirea personalităţii juridice societatea va fi supusă regimului juridic instituit prin legea specială care reglementează tipul respectiv de societate.
9. Alineatul (3) instituie o nouă formă de răspundere, solidară şi indivizibilă, a asociaţilor şi a societăţii nou-înfiinţate, pentru toate datoriile născute înainte de dobândirea personalităţii juridice. Apreciez că fundamentul răspunderii este diferit pentru cele două categorii de persoane. Răspunderea asociaţilor este fundamentată pe ideea de protecţie a intereselor creditorilor sociali. în societatea simplă, în conformitate cu art. 1920 NCC, creditorii sociali ale căror creanţe nu pot fi îndestulate din bunurile comune ale asociaţilor au posibilitatea de a se îndrepta împotriva bunurilor proprii ale asociaţilor, proporţional cu cota lor de aport la patrimoniul social. Răspunderea asociaţilor cu bunurile proprii constituie o garanţie suplimentară pentru creditorii sociali şi ar fi injust şi chiar vătămător pentru aceştia să piardă această garanţie ca urmare a modificării societăţii. Drept consecinţă, pentru a nu fi periclitate garanţiile existente la data naşterii creanţei, legiuitorul a înţeles să păstreze răspunderea personală a asociaţilor şi după data dobândirii personalităţii juridice de către societate. în schimb, răspunderea societăţii nou-înfiinţate este fundamentată de ideea de continuitate a elementelor patrimoniale.
10. Modificarea societăţii simple şi transformarea ei într-o societate cu personalitate juridică se realizează inclusiv prin transferarea patrimoniului către noua societate rezultată, care devine astfel titulara drepturilor şi obligaţiilor societăţii existente anterior dobândirii de către ea a personalităţii juridice.
11. Prin comparaţie cu răspunderea asociaţilor din societatea simplă, art. 1892 alin. (3) reglementează o formă agravată de răspundere a asociaţilor pentru datoriile născute anterior dobândirii personalităţii juridice de către societate. Instituirea regulii indivizibilităţii oferă creditorilor sociali posibilitatea de a urmări pe oricare dintre asociaţi sau societatea nou-înfiinţată, în paralel ori în cascadă, până la realizarea integrală a creanţelor. în schimb, sub regimul dispoziţiilor art. 1920 NCC, răspunderea este divizibilă între asociaţi, proporţional cu cota de participare a acestora la capitalul social. De remarcat şi faptul că răspunderea asociaţilor nu este una subsidiară, aşa cum apare ea reglementată în art. 1920 NCC.
12. Art. 1892 alin. (3) realizează o distincţie clară între răspunderea asociaţilor pentru datoriile sociale născute ulterior dobândirii personalităţii juridice care, potrivit art. 1889 alin. (1) NCC, este una subsidiară, nelimitată şi solidară şi răspunderea asociaţilor pentru datoriile sociale născute anterior modificării societăţii, care îmbracă forma unei răspunderi solidare şi indivizibile cu societatea nou-înfiinţată.
13. Raţiunea ultimei teze a alin. (3) este de a evita micşorarea garanţiilor creditorilor cu creanţe născute înainte de înmatriculare, când societatea nu avea personalitate juridică şi asociaţii erau ţinuţi solidar şi responsabil faţă de creditori. Pentru a evita însă ca această răspundere solidară şi responsabilă să se întindă şi asupra noilor asociaţi, cooptaţi cu ocazia înmatriculării societăţii sau ulterior, textul prevede expres domeniul de aplicare rationae materiae asupra datoriilor sociale născute înainte de înmatriculare şi rationae personae exclusiv asupra asociaţilor de dinainte de înmatriculare. Regula se va aplica chiar dacă, prin ipoteză, forma aleasă de asociaţi pentru înmatricularea societăţii este una care prevede răspunderea limitată a asociaţilor pentru datoriile sociale. Dar, această excepţie este, la rândul ei, limitată la datoriile sociale născute înainte de înmatriculare şi la asociaţii de dinainte de înmatriculare. în acest fel, prevederile legii se corelează cu alte prevederi din legi speciale privind răspunderea limitată a asociaţilor pentru datoriile sociale (Proiect 2004).
14. Dispoziţiile au un caracter imperativ, orice clauză de înlăturare ori limitare a răspunderii asociaţilor sau societăţii nou-înfiinţate fiind lovită de nulitate absolută.