Art. 2014 Noul cod civil Cazul special de acceptare tacită Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IX
Contractul de mandat
SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare
Contractul de mandat
SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare
Art. 2014
Cazul special de acceptare tacită
(1) În absenţa unui refuz neîntârziat, mandatul se consideră acceptat dacă priveşte actele a căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta şi-a oferit serviciile fie în mod public, fie direct mandantului.
(2) În aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se va ţine seama, între altele, de prevederile legale, de practicile statornicite între părţi şi de uzanţe.
| ← Art. 2013 Noul cod civil Forma mandatului Mandatul cu... | Art. 2015 Noul cod civil Durata mandatului Mandatul cu... → |
|---|
2. Acest text reglementează raporturile juridice dintre client şi profesionist (avocat etc.), fiind aplicabil actelor pe care profesionistul le îndeplineşte în numele şi pe seama clientului. Prezumţia instituită la art. 1 stabileşte că, în situaţia reglementată (absenţa refuzului neîntârziat sau
Citește mai mult
alte împrejurări care ţin de uzanţe), se încheie un contract de mandat astfel încât mandatarul (profesionistul) va răspunde contractual, iar nu delictual pentru eventuala întârziere în executare. în consecinţă, răspunderea lui se va limita la acoperirea prejudiciului previzibil, spre deosebire de situaţia răspunderii civile delictuale în cadrul căreia operează principiul acoperirii integrale a pagubei (îndrumar notarial, voi. II, p. 115).3. Reglementarea vizează două situaţii distincte, pornind de la o ipoteză comună: absenţa unui refuz neîntârziat. Prin refuz neîntârziat, în lipsa unei definiri exprese, urmează a se înţelege, prin raportare la prevederile art. 1193 NCC, un termen rezonabil, după împrejurări, pentru ca destinatarul să o primească, să o analizeze şi să expedieze acceptarea sau refuzul de a o accepta.
4. Prima situaţie are în vedere actele a căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului; soluţia este pe deplin justificată de necesităţile practice şi porneşte de la concepţia potrivit căreia un profesionist ce nu refuză în mod explicit mandatul ce priveşte acte ce ţin de exercitarea profesiei sale, le acceptă în mod firesc şi implicit.
5. Cea de a doua situaţie vizează cazul în care mandatarul şi-a oferit anterior serviciile în mod public; din nou prezumţia firească, în urma unui refuz expres, este aceea de acceptare, în acest caz însă trebuie avut în vedere intervalul de timp scurs de la oferirea serviciilor şi oferta de mandat, este necesar ca distanţa în timp să fie una rezonabilă, pentru a putea presupune menţinerea acesteia şi în momentul ofertei.
Prezumţia instituită la art. 1 stabileşte că în situaţia reglementată (absenţa refuzului neîntârziat sau alte împrejurări care ţin de uzanţe), se încheie un contract de mandat astfel încât mandatarul (profesionistul) va răspunde contractual, iar nu delictual pentru eventuala întârziere în executare. În consecinţă, răspunderea lui se va limita la acoperirea prejudiciului previzibil, spre deosebire de situaţia
Citește mai mult
răspunderii civile delictuale în cadrul căreia operează principiul acoperirii integrale a pagubei.