Art. 2034 Noul cod civil Renunţarea mandatarului Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat
Comentarii |
|
Contractul de mandat
SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare
Art. 2034
Renunţarea mandatarului
(1) Mandatarul poate renunţa oricând la mandat, notificând mandantului renunţarea sa.
(2) Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remuneraţia pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunţării.
(3) Mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renunţării, cu excepţia cazului când continuarea executării mandatului i-ar fi cauzat mandatarului însuşi o pagubă însemnată, care nu putea fi prevăzută la data acceptării mandatului.
← Art. 2033 Noul cod civil Publicitatea revocării procurii... | Art. 2035 Noul cod civil Moartea, incapacitatea sau falimentul... → |
---|
1. La rândul său, mandatarul poate determina în mod unilateral încetarea contractului de mandat, renunţând la împuternicirea ce i-a fost dată, renunţarea este însă valabilă numai dacă este notificată mandantului. Notificarea este obligatorie pentru mandatarul care vrea să
Citește mai mult
renunţe la mandat, pentru a-i da posibilitatea mandantului să îşi găsească alt mandatar.2. în timp ce revocarea mandatului de către mandatar poate fi expresă sau tacită, renunţarea la mandat nu poate fi decât expresă. Imposibilitatea renunţării tacite rezultă din faptul că mandatarul are obligaţia să notifice mandantului actul său (C.P. Nistorescu, op. cit., p. 153).
3. Părţile pot conveni prin contract că mandatarul nu va putea renunţa la mandat (E. Soft a Romano, op. cit., p. 248).
4. în sens contrar, s-a arătat că posibilitatea de a renunţa la mandat - fiind de ordine publică - nu poate fi înlăturată printr-o clauză contractuală, dar poate fi condiţionată de un termen de preaviz (Fr. Deak, op. cit., p. 369).
5. în cazul contractului oneros, noul cod reglementează în mod expres modalitatea de plată a remuneraţiei, aceasta urmând a fi datorată pentru actele pe care mandatarul le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunţării. în situaţia în care contractul a vizat îndeplinirea unor acte succesive, iar remuneraţia a fost stabilită în mod global, cuantumul acesteia urmează a fi stabilit proporţional cu importanţa şi complexitatea fiecărui act în parte.
6. Mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant pentru pagubele pricinuite prin faptul renunţării, cu excepţia cazului în care continuarea mandatului i-ar pricinui lui însuşi o pagubă însemnată. Astfel, o împrejurare neimputabilă îl poate determina pe mandatar să renunţe la mandat, cum ar fi de exemplu o boală gravă (C.P. Nistorescu, op. cit., p. 153).
7. Cu toate acestea, s-a arătat că mandatarul nu poate renunţa la mandat dacă această renunţare cauzează mandantului o pagubă mai mare decât paguba ce ar încerca-o el executând mandatul. în acest caz, va avea numai dreptul de a cere de la mandant despăgubiri (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 249). O astfel de interpretare excede însă voinţei legiuitorului; renunţarea la mandat este justificată de caracterul imprevizibil şi însemnat al pagubei ce ar fi suferită de către mandatar în cazul continuării mandatului, condiţie suficientă pentru a-l exonera de răspundere.
8. S-a arătat că prejudiciu poate rezulta din diverse situaţii precum o boală, o schimbare de reşedinţă sau profesie, o inamiciţie profundă între mandatar şi mandant etc. (Ph. Malaurie, op. cit., p. 289).
JURISPRUDENŢĂ
Simpla declaraţie a mandatarului unei părţi litigante, cum că nu este mandatarul acelei persoane, nu face să înceteze de a fi considerat ca atare faţă cu partea potrivnică, pe cât dânsa nu a fost încunoştinţată de această renunţare în timp util. Astfel, comunicarea unei copii de hotărâre făcută în persoana mandatarului, care era în drept a primi astfel de copii, este bine făcută şi (...), ca consecinţă, recursul făcut peste termen este neadmisibil, fiind tardiv (Cas.l, 319/900, citat de C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., p. 42).