Art. 2033 Noul cod civil Publicitatea revocării procurii autentice notariale Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IX
Contractul de mandat
SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare
Contractul de mandat
SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare
Art. 2033
Publicitatea revocării procurii autentice notariale
(1) Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terţilor, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
(2) Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligaţia să verifice la Registrul naţional notarial dacă acea procură a fost revocată.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
| ← Art. 2032 Noul cod civil Efectele revocării Mandatul cu... | Art. 2034 Noul cod civil Renunţarea mandatarului Mandatul cu... → |
|---|
Declaraţia notarială făcută după autentificarea procurii date în vederea înstrăinării proprietăţi către altă persoană, care cuprinde numai răzgândirea mandantei în ceea ce priveşte înstrăinarea bunului imobil, poate fi asimilată unei revocări tacite a mandatului dat anterior pentru vânzarea imobilului, fiind aplicabile,
Citește mai mult
sub aspect temporal, prevederile art. 1552 din Codul civil de la 1864.în conformitate cu dispoziţiile art. 561 lit. d) din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 36/1995, în vigoare la data autentificării declaraţiei, în RNNEPR puteau fi înregistrate doar acte de revocare expresă a mandatului (procurii).
în principiu, se poate admite că intenţia mandantei a fost de a revoca procura dată, dar pentru a califica manifestarea de voinţă ca fiind expresă, era necesară indicarea datelor referitoare la procura iniţială dată în scopul transmiterii proprietăţii, printre care: numărul şi data procurii/actului autentic revocat (zi/lună/an), notarul public sau autoritatea care a încheiat procura/actul autentic revocat etc., informaţii care nu se regăsesc în conţinutul declaraţiei.
Precizarea acestor date era esenţială pentru admiterea cererii de înscriere a revocării atât în RNNEPR, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Normele metodologice privind registrele unice ţinute de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, cât şi în cartea fundară.
Reglementările în vigoare la data autentificării declaraţiei prevedeau posibilitatea notării în cartea funciară a revocării procurii date în vederea încheierii unui act translativ de proprietate privind un bun imobil, însă formularea din partea introductivă a declaraţiei este mai apropiată de instituirea unei interdicţii de înstrăinare în interese propriu decât de revenire asupra unui act juridic anterior (revocare a actului).
Cererea de înscriere în cartea funciară şi documentele depuse în justificarea acesteia, precum şi înscrierea efectuată, trebuie să arate, printre altele, determinarea exactă a actului sau faptului supus înscrierii, nerespectarea acestei cerinţe atrăgând respingerea cererii.
Chiar în condiţiile înregistrării declaraţiei în RNPR sau în cartea funciară, obligaţia legală a mandantei de a aduce la cunoştinţă mandatarului revocarea mandatului (procurii) subzistă în continuare (art. 1554 din Codul civil de la 1864).
Ca regulă generală, înscrierile în cartea funciară au ca efect opozabilitatea faţă de terţi, iar nu limitarea exercitării dreptului de dispoziţie juridică, în sensul inalienabilităţii sale sau indisponibilizării bunului imobil. Or, în acest caz, proprietara a indisponibilizat bunul imobil, prin propria voinţă exprimată în mod unilateral, punându-se în situaţia de a- şi interzice sie însăşi înstrăinarea imobilului, aparent fără alt scop decât să facă ineficientă procura.
Interdicţia de înstrăinare poate fi stabilită printr-un act juridic unilateral (de exemplu, un testament), dar chiar şi în acest caz există un "beneficiar", un debitor al obligaţiei, element care nu se regăseşte în cuprinsul declaraţiei menţionate în premisă.
Conform doctrinei, practicii judiciare şi notariale de la acea dată, valabilitatea inalienabilităţii sau indisponibilizării convenţionale era condiţionată de justificarea unui interes serios şi legitim, acesta determinând şi caracterul temporar al limitării, care nu poate fi perpetuă, aspecte ce nu reies din declaraţia proprietarei imobilului.
In caz contrar, adică în lipsa oricăreia dintre aceste cerinţe, stipularea unei interdicţii de înstrăinare poate fi considerată nulă de instanţa de judecată, pentru obiect ilicit (art. 5 şi 963 din vechiul Cod civil), efect ce nu poate fi acoperit nici atunci când interdicţia a fost notată în cartea funciară.
1. Textul urmăreşte asigurarea publicităţii prin intermediul Registrului Naţional Notarial; aplicabilitatea sa este limitată însă la autentificarea revocării unei procuri notariale.
2. Aşa cum s-a arătat mai sus, revocarea poate îmbrăca însă orice formă, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost
Citește mai mult
încheiat; un mandat autentic poate fi revocat prin act sub semnătura privată.3. Notarul care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligaţia să verifice la Registrul naţional notarial dacă acea procură a fost revocată. Dacă este înregistrată revocarea procurii, va refuza încheierea actului ce constituie obiect al mandatului. în caz contrar, va proceda la încheierea actului, dacă procura a fost revocată anterior într-un alt mod urmând a deveni aplicabile prevederile art. 1306 NCC. Potrivit acestuia, modificarea şi revocarea împuternicirii trebuie aduse la cunoştinţa terţilor prin mijloace corespunzătoare. în caz contrar, acestea nu sunt opozabile terţilor decât dacă se dovedeşte că aceştia le cunoşteau ori puteau să le cunoască în momentul încheierii actului.
Potrivit art. 100^2 din Legea nr. 77 din 1 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, la nivelul UNNPR există Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora (RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri notariale, precum şi actele de revocare a
Citește mai mult
acestora, iar notarul are obligaţia legală de a efectua aceste înregistrări.Pe baza principiului simetriei, dacă actul autentic se înregistrează în Registrul de publicitate al procurilor, atunci şi actului care constată revocarea acestuia i se aplică aceeşi formă de publicitate. în materia contractului de mandat, art. 2033 Cod civil prevede ca dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terţilor, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul naţional notarial, ţinut informat electronic, potrivit legii.
Aceeaşi obligaţie este prevăzută şi în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Textul art. 2033 Cod civil reprezintă aplicarea, în materia contractului de mandat, a dispoziţiilor art. 1306 Cod civil în materia reprezentării, acest ultim text legal referindu-se la condiţia publicităţii în vederea opozabilităţii revocării mandatelor (Modificarea şi revocarea împuternicirii trebuie aduse la cunoştinţa terţilor prin mijloace corespunzătoare. In caz contrar, acestea nu sunt opozabile terţilor decât dacă se dovedeşte că aceştia le cunoşteau ori puteau să le cunoască în momentul încheierii contractului — art. 1306 Cod civil).