Art. 2069 Noul cod civil Drepturile expeditorului Mandatul fără reprezentare Contractul de mandat

CAPITOLUL IX
Contractul de mandat

SECŢIUNEA a 3-a
Mandatul fără reprezentare

Art. 2069

Drepturile expeditorului

(1) Expeditorul are dreptul la comisionul prevăzut în contract sau, în lipsă, stabilit potrivit tarifelor profesionale ori uzanţelor sau, dacă acestea nu există, de către instanţă în funcţie de dificultatea operaţiunii şi de diligenţele expeditorului.

(2) Contravaloarea prestaţiilor accesorii şi cheltuielile se rambursează de comitent pe baza facturilor sau altor înscrisuri care dovedesc efectuarea acestora, dacă părţile nu au convenit anticipat o sumă globală pentru comision, prestaţii accesorii şi cheltuieli care se efectuează.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2069 Noul cod civil Drepturile expeditorului Mandatul fără reprezentare Contractul de mandat




Ionita Cristina 15.02.2014
1. Expeditorul acţionează cu titlu profesionist, contractul de expediţie este un contract cu titlu oneros.

2. în schimbul îndeplinirii obligaţiilor sale, expeditorul are dreptul la comisionul stabilit în contract. în cazul în care părţile nu au stabilit anticipat cuantumul acestora, el va fi determinat prin raportare la tarifele profesionale sau uzanţe. în caz de neînţelegere dintre părţi şi în lipsa acestor criterii, el va fi stabilit de instanţa de judecată, avându-se în vedere dificultatea operaţiunii şi diligenţele expeditorului, dar şi orice alte elemente considerate relevante de către
Citește mai mult instanţă.

3. în sarcina clientului (comitent) sunt, de asemenea, şi spezele suportate de expeditor pentru îndeplinirea contractului. în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 5 din contractul odei S.F.A. şi cele din art. 1(2) al Condiţiilor Generale U.S.E.R., care pun în sarcina clientului plata operaţiunilor legate de transport. în caz de refuz al mărfii de către destinatar sau în caz de absenţă a acestuia, indiferent de motiv, comitentul este obligat să suporte cheltuielile iniţiale, cât şi cele suplimentare, efectuate sau angajate de câtre expeditor (Gh. Piperea, op. cit., p. 81).

4. în principiu, momentul plăţii acestor cheltuieli este la finalul contractului de expediţie, atunci când marfa a fost predată destinatarului, pentru că numai atunci se cunoaşte cuantumul acestor cheltuieli (F. Moţiu, op. cit., p. 267).

5. Momentul decontării spezelor în raporturile dintre comitent şi expeditor se stabileşte, desigur, prin clauze inserate în contractul de expediţie. în practică, executarea obligaţiilor ce revin expeditorului impun comitentului să îi pună anticipativ la dispoziţie, cel puţin parţial, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor inerente transportului. în sensul arătat, art. 544 alin. (2) din codul ceh prevede în sarcina comitentului obligaţia de a vărsa expeditorului „un avans convenabil" din cheltuielile necesare pentru efectuarea deplasării chiar înainte ca expeditorul să înceapă executarea (O. Câpâţînâ, op. cit., p. 29).

6. S-a arătat însă că plata cheltuielilor în avans apare ca excesivă. Mult mai corectă este uzanţa creată în activitatea de expediţie a mărfurilor de a deschide un cont curent în raporturile dintre cei doi contractanţi. Comitentul va fi debitat excesiv cu sumele cheltuite de expeditor, urmând să îi fie compensate prin vărsăminte corespunzătoare, denumite rimese, în propriul cont. în acest fel, expeditorul beneficiază de o garanţie a plăţii, ca urmare a efectului specific de garanţie al contractului de cont curent (Gh. Piperea, op. cit., p. 81).

7. Dovada cheltuielilor se face numai prin acte: facturi sau alte înscrisuri care dovedesc efectuarea acestora. Pentru evitarea riscurilor de neplată precum şi a dificultăţilor legate de stabilirea exactă a cuantumului cheltuielilor şi dovedirea acestora, părţile pot conveni anticipat o sumă globală pentru comision, prestaţii accesorii şi cheltuieli care se efectuează.

8. Legiuitorul nu a prevăzut nici un mijloc de garantare a recuperării cheltuielilor de către expeditor; în lipsa unor prevederi contrare rămân aplicabile disp. art. 2053 NCC: pentru creanţele sale asupra comitentului, expeditorul are un drept de retenţie asupra bunurilor acestuia aflate în detenţia sa.

9. Clauzele convenţionale standardizate sunt şi ele în acelaşi sens. Astfel, art. 8 din Condiţiile generale USER prevede că expediţionarul „are, pentru toate creanţele sale actuale sau anterioare, rezultate din prestaţii executate pentru un client, un drept de gaj şi de retenţie asupra mărfurilor şi oricăror altor valori aparţinând acestuia, care se găsesc în posesia sa". De asemenea, art. 21 din SFA, prevede: „orice mărfuri şi documente referitoare la documente sunt supuse unei garanţii particulare şi generale pentru sumele datorate fie privitor la asemenea mărfuri, fie pentru orice sold particular ori general sau alte sume datorate expediţionarului de predător sau proprietate".
Răspunde