Art. 2093 Noul cod civil Ineficacitatea clauzei de neconcurenţă Contractul de agenţie
| Comentarii |
|
Contractul de agenţie
Art. 2093
Ineficacitatea clauzei de neconcurenţă
(1) Comitentul nu se poate prevala de clauza de neconcurenţă atunci când contractul de agenţie încetează în următoarele situaţii:
a) fără a fi aplicabile prevederile Art. 2090, comitentul denunţă unilateral contractul de agenţie cu nerespectarea termenului de preaviz, legal sau convenţional, şi fără a exista un motiv grav pentru care nu respectă preavizul, pe care comitentul să îl fi comunicat de îndată agentului;
b) contractul de agenţie este reziliat ca urmare a culpei comitentului.
(2) La cererea agentului instanţa poate, ţinând seama şi de interesele legitime ale comitentului, să înlăture sau să limiteze efectele clauzei de neconcurenţă, atunci când consecinţele prejudiciabile ale acesteia pentru agent sunt grave şi vădit inechitabile.
| ← Art. 2092 Noul cod civil Excepţii Contractul de agenţie | Art. 2094 Noul cod civil Dispoziţiile imperative Contractul de... → |
|---|
Citește mai mult
culpei comitentului. (2) La cererea agentului instanţa poate, ţinând seama şi de interesele legitime ale comitentului, să înlăture sau să limiteze efectele clauzei de neconcurenţă, atunci când consecinţele prejudiciabile ale acesteia pentru agentul comercial sunt contrare echităţii. (3) Instanţa poate, la cererea agentului, să reducă cuantumul clauzei penale sau al indemnizaţiei stipulate pentru încălcarea de către acesta a clauzei de neconcurenţă, dacă consideră că aceasta este excesivă în raport cu împrejurările cauzei".1. Art. 2093 NCC reia parţial dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 509/2002, mai puţin ipoteza de la alin. (1) lit. b). Această dispoziţie a fost corect eliminată, deoarece rezilierea rămâne o sancţiune civilă ce intervine în baza unui pact comisoriu sau este declarată de instanţă. Acelaşi considerent a stat şi la baza reformulării ipotezei de la lit. c).
2. Dispoziţia are în vedere ipoteza în care există un contract de agenţie valid, care produce efecte juridice, în care s-a inserat o clauză de neconcurenţă, iar contractul fie este reziliat din culpa comitentului, fie este denunţat de comitent, fără respectarea termenului de preaviz - legal sau convenţional - şi fără a exista un motiv grav pentru care nu este respectat termenul de preaviz.
3. Prima ipoteză legală presupune îndeplinirea următoarelor condiţii, cumulativ: a) contractul de agenţie, încheiat pe o perioadă nedeterminată sau pe o durată determinată, dar în care este inserată o clauză expresă privind posibilitatea denunţării contractului, este denunţat unilateral de către comitent; b) comitentul nu respectă, atunci când denunţă contractul, termenii de preaviz legal sau convenţional, astfel cum aceştia sunt reglementaţi în art. 2089 NCC; c) nu există un motiv grav pentru care comitentul nu respectă preavizul, pe care acesta să îl fi comunicat de îndată agentului; d) nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2090 NCC, care reglementează denunţarea unilaterală în cazuri speciale, când denunţarea poate interveni fără preaviz, în circumstanţe excepţionale.
4. Per a contrario, comitentul se poate prevala de clauza de neconcurenţă, chiar dacă a denunţat contractul, fără respectarea termenului de preaviz, dacă a existat un motiv grav care a determinat această încălcare a dispoziţiilor legale/contractuale, iar acest motiv a fost comunicat agentului de îndată.
5. Legiuitorul nu prevede criterii de determinare a motivelor ce au dus la omisiunea comunicării de îndată a preavizului, ci doar specifică faptul că motivele trebuie să fie grave. Aşadar, în cazul unui litigiu, numai instanţa va putea aprecia asupra gravităţii motivelor invocate şi va stabili, în raport de materialul probator administrat dacă, în fapt, clauza de neconcurenţă a devenit sau nu ineficace. Oricum, faţă de modul de redactare a dispoziţiei analizate, se poate concluziona că motivele grave nu se identifică cu forţa majoră, cazul fortuit, circumstanţe excepţionale.
6. Cea de-a doua ipoteză în care clauza de neconcurenţă devine ineficace este rezilierea contractului din culpa comitentului. în reglementarea anterioară se menţiona că rezilierea trebuie pronunţată de către instanţă, condiţie care nu mai este menţinută în noua reglementare.
7. în aceste două ipoteze, expres şi limitativ prevăzute de lege, comitentul nu mai poate invoca, în fapt, clauza de neconcurenţă. Soluţia apare ca fiind justificată din punct de vedere al raportului obligaţional, deoarece în ambele cazuri, comitentul este culpabil de încetarea contractului, astfel încât nu poate beneficia de protecţia legii.
8. Legiuitorul foloseşte noţiunea de „ineficacitate", ceea ce semnifică lipsirea clauzei de neconcurenţă valabil încheiată de părţi de orice efecte juridice.
10. De remarcat că, în această ipoteză, cauzele ineficacităţii sunt ulterioare încheierii actului juridic şi sunt imputabile comitentului. Se observă astfel diferenţa dintre ineficacitate şi caducitate, această din urmă sancţiune intervenind în împrejurări străine de voinţa autorului actului juridic.
11. Alineatul (2) al dispoziţiei legale în discuţie instituie posibilitatea instanţei ca la cererea agentului să înlăture sau să limiteze efectele clauzei de neconcurenţă.
12. Condiţiile în care este permisă o astfel de intervenţie sunt expres şi limitativ prevăzute de lege.
13. Astfel, mai întâi, din punct de vedere procedural, trebuie să existe o cerere a agentului prin care acesta să solicite ca efectele clauzei de neconcurenţă să fie înlăturate sau limitate.
14. Condiţia esenţială pentru o astfel de intervenţie constă în aceea că există consecinţe prejudiciabile ale clauzei pentru agent, iar acestea sunt grave şi vădit inechitabile.
15. Care sunt însă posibilele efecte ale clauzei de neconcurenţă? Aceste efecte pot fi, evident, de ordin patrimonial, respectiv restrângerea activităţii agentului şi diminuarea veniturilor.
16. Efectele însă pot fi şi de ordin nepatrimonial, respectiv de imagine, cu repercusiuni asupra întregii activităţi a agentului.
17. Legiuitorul a impus condiţia caracterului grav şi vădit inechitabil al consecinţelor prejudiciabile, ceea ce înseamnă că trebuie stabilite cu exactitate consecinţele clauzei, natura lor şi posibilul impact asupra agentului.
18. Pentru determinarea înţelesului noţiunii de „echitabil" trebuie analizate toate circumstanţele cauzei, iar caracterul inechitabil trebuie să fie evident.
19. Instanţa va trebui să ţină seama de interesele legitime ale comitentului. Aşadar, trebuie păstrat un echilibru în executarea contractului, art. 1271 NCC prevăzând că părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriilor obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.