Art. 2205 Noul cod civil Lipsa riscului asigurat Dispoziţii comune Contractul de asigurare
| Comentarii |
|
Contractul de asigurare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 2205
Lipsa riscului asigurat
(1) Contractul de asigurare se desfiinţează de drept în cazul în care, înainte ca obligaţia asigurătorului să înceapă a produce efecte, riscul asigurat s-a produs ori producerea acestuia a devenit imposibilă, precum şi dacă, după ce obligaţia menţionată a început să producă efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilă. Atunci când asiguratul sau contractantul asigurării a plătit, fie şi parţial, prima de asigurare, acesta este îndreptăţit să o recupereze proporţional cu perioada neexpirată a contractului de asigurare.
(2) Diferenţa dintre prima plătită şi cea calculată conform alin. (1) se restituie asiguratului sau contractantului asigurării numai în cazurile în care nu s-au plătit ori nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.
| ← Art. 2204 Noul cod civil Declaraţiile inexacte sau reticenţa... | Art. 2206 Noul cod civil Plata primelor de asigurare Dispoziţii... → |
|---|
Citește mai mult
calculată conform alin. (1) se restituie asiguratului sau contractantului asigurării numai în cazurile în care nu s-au plătit ori nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării".1. Riscul fiind unul din elementele esenţiale şi limitativ prevăzute în art. 2201 NCC, lipsa lui sau imposibilitatea producerii lui atrage sancţiunea nulităţii contractului de asigurare, indiferent de momentul în care această imposibilitate de producere se realizează pe parcursul derulării contractului de asigurare.
2. Textul de lege face o distincţie în raport cu momentul începerii răspunderii asigurătorului. Astfel, dacă răspunderea asigurătorului nu a început, desfiinţarea de drept a contractului este atrasă atât de producerea riscului asigurat cât şi de imposibilitatea producerii lui, pe când, în situaţia în care răspunderea asigurătorului a început, desfiinţarea este atrasă doar de imposibilitatea producerii riscului asigurat.
3. Este necesară această distincţie întrucât, după începerea răspunderii asigurătorului în cazul în care riscul asigurat s-a produs, se naşte în sarcina asigurătorului obligaţia de plată a despăgubirii sau indemnizaţiei.
4. Aşa cum a fost definit riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil, dar incert la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viaţa ori sănătatea unei persoane (Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, 1996, p. 384). în consecinţă, existenţa lui este în strânsă legătură cu bunul, patrimoniul, viaţa ori sănătatea unei persoane. Prin urmare, imposibilitatea de producere a riscului este legată de existenţa acestor elemente.
5. Doctrina a stabilit că, pentru a interveni desfiinţarea contractului, este necesar ca obiectul asigurat să înceteze a exista în totalitate, în perioada de răspundere a asigurătorului, iar evenimentul care a provocat consecinţele să nu fie cuprins în asigurare (D. Popescu, I. Macovei, Contractul de asigurare, Ed. Junimea, p. 239).
6. Restituirea primei proporţional cu perioada neexpirată a contractului îşi are raţiunea în aceea că prima fiind o contraprestaţie a riscului, în cazul în care obligaţia de asigurare încetează a mai exista, rămâne fără cauză şi se restituie. în caz contrar, am fi în prezenţa unei îmbogăţiri fără justă cauză, în dauna asiguratului.