Art. 2220 Noul cod civil Înstrăinarea bunului asigurat Asigurarea de bunuri Contractul de asigurare
| Comentarii |
|
CAPITOLUL XVI
Contractul de asigurare
SECŢIUNEA a 2-a
Asigurarea de bunuri
Contractul de asigurare
SECŢIUNEA a 2-a
Asigurarea de bunuri
Art. 2220
Înstrăinarea bunului asigurat
(1) Dacă nu s-a convenit altfel, înstrăinarea bunului asigurat nu determină încetarea contractului de asigurare, care va produce efecte între asigurător şi dobânditor.
(2) Asiguratul care nu comunică asigurătorului înstrăinarea survenită şi dobânditorului existenţa contractului de asigurare rămâne obligat să plătească primele care devin scadente ulterior datei înstrăinării.
| ← Art. 2219 Noul cod civil Asigurarea multiplă Asigurarea de... | Art. 2221 Noul cod civil Asigurările de credite şi garanţii... → |
|---|
1. Spre deosebire de vechea reglementare, noile prevederi stabilesc că, în caz de înstrăinare, noul proprietar înlocuieşte automat pe vechiul asigurat. Justificarea constă în aceea că
interesul de asigurare nu dispare prin înstrăinarea bunului. Aceasta nu înseamnă că se încalcă principiul forţei obligatorii a contractului, noul proprietar putând să denunţe contractul şi să încheie un alt contract
Citește mai mult
de asigurare fie cu vechiul asigurător, fie cu un alt asigurător.2. Alin. (2) instituie o dublă obligaţie de informare pentru asiguratul înstrăinător. Astfel, el trebuie să-i comunice asigurătorului înstrăinarea şi dobânditorului existenţa contractului de asigurare. Sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii de informare se traduce prin aceea că el rămâne obligat pe mai departe pentru plata primelor scadente după data înstrăinării.
3. Deşi textul de lege nu menţionează în mod expres, îndeplinirea acestei obligaţii de către asiguratul înstrăinător trebuie efectuată în scris şi însoţită de actul doveditor al înstrăinării, respectiv de contractul de asigurare, întrucât doar în acest fel se poate verifica îndeplinirea obligaţiei de informare şi exonerarea sa de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de asigurare.
4. Există unele prevederi cu caracter special în materia asigurărilor de bunuri care prevăd cesiunea contractului de asigurare, odată cu înstrăinarea bunului ce face obiectul asigurării, în acest sens, amintim dispoziţiile art. 9 alin. (2) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor (M. Of. nr. 757 din 10 noiembrie 2008), care prevede că, în situaţia transferului dreptului de proprietate asupra unei locuinţe care este asigurată obligatoriu şi pentru care prima a fost achitată integral, PAD (poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale) va rămâne valabilă până la data trecută în contract. Deşi textul nu foloseşte termenul de „cesiune" a contractului de asigurare, consider că dispoziţia legală trebuie să fie interpretată în acest sens. în temeiul legii, de plin drept, drepturile şi obligaţiile rezultând din contractul de asigurare se transmit noului proprietar, fără consimţământul cedatului. Deşi, prin ipoteză, obligaţia de a achita prima de asigurare a fost îndeplinită de proprietarul anterior, celelalte obligaţii înscrise în contractul de asigurare îi incumbă cesionarului (A.l. Dănilă, Cesiunea de contract, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 22).